Conditii pentru anularea marcii: RONTZI vs. RONTAILA
Prin Decizia 207A din 03.12.2009, privind conflictul dintre marcile Rontzi si Rontaila, Curtea de Apel Bucuresti a retinut ca simpla imprejurare ca cele doua marci contin elemente care sugereaza insusiri ale unor produse nu este de natura a determina concluzia ca cele doua marci sunt similare, atata timp cat similaritatea nu este data si de alte elemente, cu atat mai mult cu cat elementul care sugereaza insusirea produsului este accidental.
Astfel, se constata ca elementul verbal al marcii paratei apare ca fiind numele iepurelui reprezentat de elementul grafic, motiv pentru care sugestia sus-mentionata este atenuata in cazul marcii paratei.
Introducerea unui aspect grafic in cadrul marcii este de natura sa o diferentieze fata de orice alta marca lipsita de un astfel de element grafic, ceea ce nu va face decat sa accentueze diferentele dintre cele doua marci supuse comparatiei.
La aprecierea globala a similaritatii vizuale, auditive sau conceptuale a marcilor contribuie toate aceste mici diferente: existenta elementului grafic, mai multe silabe, finalul diferit al cuvintelor. Aceste elemente de diferenta apar ca fiind dominante, iar nu nesemnificative, fata de multitudinea lor si de modul in care se imbina, rezultatul creat fiind complet diferit.
Folosirea concomitenta a celor doua marci nu poate fi invocata ca un argument in favoarea sau in defavoarea vreuneia dintre parti, reprezentand un aspect normal al activitatii comerciale desfasurate de parti si deci un argument neutru.
Inregistrarea marcilor pentru aceeasi clasa nu reprezinta un argument definitoriu in favoarea reclamantei, ci doar un indiciu ce ar fi trebuit sa se coroboreze cu alte aspecte concrete, care duc la crearea riscului de confuzie. Or, asa cum s-a retinut mai sus, aprecierea globala a similaritatii vizuale, auditive sau conceptuale a marcilor trebuie sa se bazeze pe impresia de ansamblu creata de marci care pastreaza in memorie in special componentele distinctive si dominante.
Mai jos, pe larg, textul Deciziei nr.207A din 03.12.2009 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a Civila si Pentru Cauze Privind Proprietatea Intelectuala:
“Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Braila – Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ sub nr. 1535/113/2006, reclamanta SC D.C. SRL a solicitat in contradictoriu cu parata SC T.S. SRL sa se dispuna anularea inregistrarii marcii individuale “Rontaila” de pe numele paratei, obligarea paratei sa inceteze comercializarea produselor sub aceasta marca si retragerea de la vanzare a produselor care poarta aceasta marca.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca este titulara drepturilor asupra marcii “RONTZI” conform certificatului de inregistrare de la OSIM si sub aceasta marca a obtinut protectia pentru produsele din clasa 30. Pentru aceleasi produse a obtinut protectie si parata, dar la o data ulterioara, marca paratei fiind “RONTAILA”, reclamanta apreciind ca in cauza sunt intrunite conditiile prevazute de dispozitiile art.6 alin.1 lit.c din Legea nr. 84/1998, intrucat cele doua marci sunt similare din punct de vedere fonetic, vizual, semantic cat si conceptual. Se arata ca elementul dominant al celor doua marci Rontzy – Rontaila este prefixul Ront si chiar daca scrierea celor doua cuvinte este distincta, sonoritatea este foarte asemanatoare, deoarece ambele marci evoca si au la baza verbul “a rontai”.
Se arata ca ambele marci se refera la produse din clasa 30, unele fiind identice si altele similare, iar produsele la care se refera cele doua marci pot fi vandute prin acelasi lant de distributie, putand fi gasite in aceleasi magazine, chiar pe aceleasi rafturi, in acest sens constatandu-se cu usurinta inducerea in eroare a consumatorului care poate asocia produsele vandute sub marca “Rontaila” cu produsele vandute sub marca “Rontzy” de catre reclamanta, crezand ca firma reclamanta si-a extins familia de marci printr-o noua marca, care deriva de la marca “Rontzy”.
Prin sentinta civila nr.427/ 09.11.2006 pronuntata de Tribunalul Braila a fost declinata competenta in favoarea Tribunalului Bucuresti, unde a fost format dosarul nr. 2951/ 3/2007 al Sectiei a IV a Civila.
Parata a formulat intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
Pe exceptie, parata a aratat ca primul capat de cerere il reprezinta o cerere in anularea unei marci inregistrate, in timp ce capetele 2 si 3 sunt proprii unei actiuni in contrafacere, cumulul acestor capete de cerere nefiind posibil.
Pe fond, parata a aratat ca marca individuala combinata nr. 51927 RONTAILA care indeplinea la data depozitului conditiile legale pentru a fi inregistrata, nu intra sub incidenta prevederilor art.6 lit.c din Legea nr. 84/1998, ca marcile in litigiu nu sunt similare nici din punct de vedere vizual, nici din punct de vedere fonetic si nici din punct de vedere conceptual, si nici nu s-a produs nicio dovada privind riscul de confuzie.
Prin sentinta civila nr. 500/ 03.04.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – sectia a IV-a Civila in dosarul nr.2951/3/2007, au fost respinse ca nefondate exceptia inadmisibilitatii actiunii si actiunea reclamantei.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta, prin decizia civila nr.297/ 27.11.2007 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a Civila si pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuala fiind admis apelul si trimisa cauza spre rejudecare aceleasi instante, unde s-a format dosar nr. 5561/3/2008.
La data de 03.04.2008, reclamanta, conformandu-se deciziei instantei de casare, a formulat cerere de completare, prin care a solicitat chemarea in judecata si a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.
Prin sentinta civila nr. 1466/ 18.09.2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a V a Civila in dosar nr. 5561/3/2008, a fost respinsa actiunea ca neintemeiata.
In motivarea sentintei, s-a retinut ca marcile in conflict nu sunt similare. Astfel, marca reclamantei este una verbala, in timp ce marca paratei este una combinata, compusa dintr-un element verbal si unul grafic constand in reprezentarea unui iepure. Ca atare, conceptual nu exista asemanare intre cele doua marci.
De asemenea, tribunalul a retinut ca din punct de vedere vizual, nu exista asemanare intre cele doua marci, intrucat marca paratei contine un element grafic care este dominant in ansamblul marcii, asa incat marca paratei are impact vizual prin acest element grafic, iar nu prin elementul verbal.
S-a mai retinut ca nici fonetic cele doua marci nu sunt similare, intrucat marca reclamantei este formata din doua silabe, in timp ce elementul verbal al marcii paratei este format din 4 silabe. Totodata, desi primele 4 litere ale celor doua marci sunt identice, finalul lor este complet diferit ca lungime si sonoritate, asa incat este de natura sa le diferentieze suficient de mult pentru a nu putea fi considerate ca fiind similare din punct de vedere fonetic.
Tribunalul a mai retinut ca marca reclamantei – RONTZY – nu are nicio semnificatie, fiind o marca fantezista, insa se poate considera ca sugereaza ca produsele comercializate sub aceasta marca sunt crocante si ca atare, pot fi rontaite. Pe de alta parte, elementul verbal al marcii paratei – RONTAILA – apare ca fiind numele dat iepurelui care constituie elementul grafic al marcii, plecand de la una din insusirile notorii ale animalului reprezentat de elementul grafic. Sugestia continuta de ambele marci este asadar aceea ca produsele comercializate sub aceste marci sunt crocante, respectiv ca pot fi rontaite.
Pe de alta parte, intrucat elementul verbal al marcii paratei apare ca fiind numele iepurelui reprezentat de elementul grafic, sugestia este atenuata in cazul paratei, intrucat RONTAILA apare ca nume al iepurelui si nu in mod necesar ca insusire a produsului comercializat sub aceasta marca.
Sugestia continuta de ambele marci este asadar aceea ca produsele comercializate sub aceste marci sunt crocante, respectiv ca pot fi rontaite. Pe de alta parte, intrucat elementul verbal al marcii paratei apare ca fiind numele iepurelui reprezentat de elementul grafic, sugestia sus-mentionata este atenuata in cazul marcii paratei, intrucat RONTAILA apare ca nume al iepurelui si nu in mod necesar ca insusire a produsului comercializat sub aceasta marca.
In plus, simpla imprejurare ca cele doua marci contin elemente care sugereaza insusiri ale unor produse nu este de natura a aprecia ca cele doua marci sunt similare, atata timp cat similaritatea nu este data si de alte elemente, cu atat mai mult cu cat elementul care sugereaza insusirea produsului este accidental. De altfel, reclamanta nu este in drept sa se prevaleze de sugestia continuta in marca sa cu privire la caracteristica produselor de a fi crocante, avand in vedere dispozitiile art. 5 lit. d partea finala din Legea nr. 84/1998 si, pe de alta parte, intrucat marca sa este inregistrata pentru o gama larga de produse, multe dintre acestea prin natura lor neputand avea caracteristica invocata de reclamanta ca element de similitudine, respectiv aceea de a putea fi rontaite.
Ca atare, tribunalul a retinut ca desi exista o oarecare asemanare intre cele doua marci prin faptul ca marca reclamantei sugereaza insusirea produselor de a fi crocante, iar marca paratei poate fi considerata ca sugerand si ea aceeasi insusire, totusi cele doua marci nu sunt similare in sensul Legii nr. 84/1998 si totodata, nu se poate retine riscul de confuzie intre cele doua marci sau riscul de asociere, intrucat elementele distinctive intre acestea sunt multe si semnificative, in ansamblu elementele care diferentiaza cele doua marci fiind preponderente. Astfel, s-a retinut ca nu sunt intrunite in cauza dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. b raportat la art. 6 alin. 1 lit. c din Legea nr. 84/1998.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel la data de 25.02.2009 reclamanta SC D.C. SRL, solicitand admiterea apelului, modificarea sentintei in sensul admiterii actiunii de anulare a marcii, cu consecinta obligarii paratei la incetarea comercializarii de produse sub aceasta marca si retragerea de la vanzare a produselor care poarta aceasta denumire.
In motivarea cererii de apel, se arata ca din punct de vedere semantic cele doua marci sunt similare. Componenta verbala a celor doua marci are origine comuna, respectiv verbul “a rontai”, cuvant care duce cu gandul la alimente tari, uscate, cum ar fi covrigei, sticksuri, chipsuri. Se arata ca elementul figurativ atasat marcii Rontaila nr. 51927 nu este de natura a oferi distinctivitate marcii respective in ansamblul ei, deoarece acesta accentueaza similaritatea conceptuala cu marca anterioara. Se arata ca de la aparitia pe piata a marcii Rontzy, aceasta a fost utilizata fara intrerupere, in toate judetele tarii, au fost investite sume importante in publicitate si reclama, marca dobandind un grad mare de distinctivitate. Acest grad de distinctivitate sporeste riscul de confuzie, ce include si riscul de asociere intre cele doua marci pentru consumatorul mediu.
Sub aspectul similaritatii fonetice, marcile prezinta un grad mare de similaritate deoarece prima parte a unui cuvant are un impact auditiv important, iar aceasta este identica in cazul celor doua marci. Consumatorul va crede ca pe piata a aparut un nou produs din gama covrigilor Rontzy, iar campaniile publicitare realizate sonor sau vizual vor crea confuzie in randul consumatorilor.
Se sustine ca produsele sunt fie identice, fie similare, deoarece ambele marci se refera la produse din clasa 30. In antetul fiecarei clase din Clasificarea Internationala a produselor si serviciilor sunt trecute la modul general categoriile sau grupele de produse sau servicii, solicitantul unei cereri de inregistrare a unei marci avand dreptul legal sa revendice toate tipurile de produse sau servicii incluse intr-o clasa. Deci, similitudinea dintre cele doua marci este data si de produsele la care aceste doua marci sunt atasate si utilizate, fiind produse identice – covrigei – si produse similare – chipsuri, snacksuri, pufuleti. Deci, riscul de confuzie este sporit si prin faptul ca cele doua marci privesc produse identice si similare, incluse in aceeasi clasa.
Se arata ca sunt indeplinite conditiile cumulativ prevazute de art. 6 lit. c din Legea nr. 84/1998, iar marca combinata nr. 51927 avand denumirea RONTAILA intra sub incidenta acestui articol.
In drept, au fost invocate prevederile art. 282 si urmatoarele Cod procedura civila, art. 48 lit. b din Legea nr. 84/1998.
Intimata SC T.S. SRL a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
In motivarea intampinarii, s-a aratat ca riscul de confuzie trebuie sa fie justificat plecand de la distinctivitatea marcii care este data de relatia triunghiulara pe care marca o are pe de o parte cu produsul, iar pe de alta parte cu publicul.
Din punct de vedere vizual, marca Rontzy nr. 41414 este o marca simpla, verbala, fara un continut imaginativ, original, distinctiv in comparatie cu marca Rontaila nr. 51927 care este o marca combinata, complexa, fantezista. Din punct de vedere sonor, cuvantul Rontaila este un cuvant lung din patru silabe, in timp ce marca Rontzy este formata dintr-un cuvant scurt de doua silabe, astfel ca perceptia sonora a cuvintelor este foarte diferita. Se mai arata ca aprecierea globala a similaritatii vizuale, auditive sau conceptuale a marcilor trebuie sa se bazeze pe impresia de ansamblu creata de marci care pastreaza in memorie in special componentele distinctive si dominante.
Din punct de vedere al produselor, se arata ca acestea nu sunt identice, deoarece marca Rontaila este asociata unor produse enumerate limitativ din cadrul clasei 30, in timp ce marca Rontzy protejeaza intreaga clasa 30. In consecinta, produsele nu sunt identice, asa cum rezulta de altfel si din Regula 10 pct. 2 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 aprobat prin HG nr.833/ 19.11.1998, care precizeaza ca produsele si serviciile nu pot fi considerate ca asemanatoare pe motiv ca figureaza in aceeasi clasa.
Se mai arata ca marca Rontaila a fost utilizata in mod intensiv pe piata din anul 1999, devenind bine cunoscuta si apreciata in randul consumatorilor, riscul de confuzie fiind inexistent.
In drept, au fost invocate prevederile art.115 si urmatoarele Cod procedura civila, Legea nr. 84/1998, HG nr. 833/ 19.01.1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998.
Analizand cauza de fata prin prisma motivelor de apel formulate de apelanta, a apararilor invocate de intimata si a probelor administrate in cauza, Curtea retine urmatoarele:
In fapt, apelanta-reclamanta este titulara marcii verbale RONTZY nr. 41414 din 27.03.2000, inregistrata pentru produse din clasa 30-cafea, ceai, cacao, zahar, orez, tapioca, sago, inlocuitori de cafea; faina si preparate facute din cereale, paine, produse de patiserie si cofetarie, inghetata; miere, sirop de melasa; drojdie, praf de copt; sare, mustar; otet, sosuri (condimente); mirodenii, gheata.
Intimata-parata este titulara marcii combinate RONTAILA nr. 051927 din 08.04.2002, inregistrata pentru produse din clasa 30-covrigei, chipsuri, snacksuri, pufuleti.
Reclamanta a solicitat anularea marcii paratei, invocand dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. b raportat la art. 6 alin. 1 lit. c din Legea nr. 84/1998.
Intr-un prim motiv de apel, se arata ca, din punct de vedere semantic cele doua marci sunt similare, intrucat componenta verbala a celor doua marci are origine comuna, respectiv verbul “a rontai”, cuvant care duce cu gandul la alimente tari, uscate, cum ar fi covrigei, sticksuri, chipsuri.
Curtea constata ca, intr-adevar, sugestia continuta de ambele marci este aceea ca produsele comercializate sub aceste marci sunt crocante, respectiv ca pot fi rontaite.
Marca reclamantei – RONTZY – nu are nicio semnificatie, fiind o marca fantezista, insa se poate considera ca sugereaza ca produsele comercializate sub aceasta marca sunt crocante si ca atare, pot fi rontaite. Pe de alta parte, elementul verbal al marcii paratei – RONTAILA – apare ca fiind numele dat iepurelui care constituie elementul grafic al marcii, plecand de la una din insusirile notorii ale animalului reprezentat de elementul grafic. Sugestia continuta de ambele marci este asadar aceea ca produsele comercializate sub aceste marci sunt crocante, respectiv ca pot fi rontaite.
Sub acest aspect, cele doua marci sunt asemanatoare din punct de vedere semantic, dar, asa cum a retinut si tribunalul, simpla imprejurare ca cele doua marci contin elemente care sugereaza insusiri ale unor produse nu este de natura a determina concluzia ca cele doua marci sunt similare, atata timp cat similaritatea nu este data si de alte elemente, cu atat mai mult cu cat elementul care sugereaza insusirea produsului este accidental.
Astfel, se constata ca elementul verbal al marcii paratei apare ca fiind numele iepurelui reprezentat de elementul grafic, motiv pentru care sugestia sus-mentionata este atenuata in cazul marcii paratei.
Se mai arata de catre apelanta ca elementul figurativ atasat marcii Rontaila nr. 51927 nu este de natura a oferi distinctivitate marcii respective in ansamblul ei, deoarece acesta accentueaza similaritatea conceptuala cu marca anterioara.
Cu privire la acest argument, Curtea retine ca introducerea unui aspect grafic in cadrul marcii este de natura sa o diferentieze fata de orice alta marca lipsita de un astfel de element grafic, ceea ce nu va face decat sa accentueze diferentele dintre cele doua marci supuse comparatiei.
In al treilea rand, apelanta a sustinut faptul ca, sub aspectul similaritatii fonetice, marcile prezinta un grad mare de similaritate deoarece prima parte a unui cuvant are un impact auditiv important, iar aceasta este identica in cazul celor doua marci. Consumatorul va crede ca pe piata a aparut un nou produs din gama covrigilor Rontzy, iar campaniile publicitare realizate sonor sau vizual vor crea confuzie in randul consumatorilor.
Curtea constata ca fiind corecta motivarea instantei de fond, in sensul ca, marca reclamantei este formata din doua silabe, in timp ce elementul verbal al marcii paratei este format din 4 silabe; desi primele 4 litere ale celor doua marci sunt identice, finalul lor este complet diferit ca lungime si sonoritate, asa incat este de natura sa le diferentieze suficient de mult pentru a nu putea fi considerate ca fiind similare din punct de vedere fonetic.
Se mai arata ca aprecierea globala a similaritatii vizuale, auditive sau conceptuale a marcilor trebuie sa se bazeze pe impresia de ansamblu creata de marci care pastreaza in memorie in special componentele distinctive si dominante.
Or, la formarea acestei impresii de ansamblu contribuie toate aceste mici diferente sesizate pana acum: existenta elementului grafic, mai multe silabe, finalul diferit al cuvintelor. Aceste elemente de diferenta apar ca fiind dominante, iar nu nesemnificative, fata de multitudinea lor si de modul in care se imbina, rezultatul creat fiind complet diferit.
In al patrulea rand, se arata de catre apelanta faptul ca, de la aparitia pe piata a marcii Rontzy, aceasta a fost utilizata fara intrerupere, in toate judetele tarii, au fost investite sume importante in publicitate si reclama, marca dobandind un grad mare de distinctivitate.
Pe de alta parte, si intimata a sustinut ca marca Rontaila a fost utilizata in mod intensiv pe piata din anul 1999, devenind bine cunoscuta si apreciata in randul consumatorilor, riscul de confuzie fiind inexistent.
Curtea retine faptul ca folosirea concomitenta a celor doua marci nu poate fi invocata ca un argument in favoarea sau in defavoarea vreuneia dintre parti, reprezentand un aspect normal al activitatii comerciale desfasurate de parti si deci un argument neutru.
Se sustine, mai departe, de catre apelanta faptul ca produsele sunt fie identice, fie similare, deoarece ambele marci se refera la produse din clasa 30. In antetul fiecarei clase din Clasificarea Internationala a produselor si serviciilor sunt trecute la modul general categoriile sau grupele de produse sau servicii, solicitantul unei cereri de inregistrare a unei marci avand dreptul legal sa revendice toate tipurile de produse sau servicii incluse intr-o clasa. Deci, similitudinea dintre cele doua marci este data si de produsele la care aceste doua marci sunt atasate si utilizate, fiind produse identice – covrigei – si produse similare – chipsuri, snacksuri, pufuleti. Deci, riscul de confuzie este sporit si prin faptul ca cele doua marci privesc produse identice si similare, incluse in aceeasi clasa.
Din punct de vedere al produselor, Curtea retine faptul ca acestea nu sunt identice, deoarece marca Rontaila este asociata unor produse enumerate limitativ din cadrul clasei 30, in timp ce marca Rontzy protejeaza intreaga clasa 30.
Asa cum rezulta din Regula 10 pct. 2 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 aprobat prin HG nr. 833/19.11.1998, produsele si serviciile nu pot fi considerate ca asemanatoare pe motiv ca figureaza in aceeasi clasa si nici nu pot fi considerate ca fiind diferite pe motiv ca figureaza in clase diferite ale Clasificarii de la Nisa.
Prin urmare, inregistrarea marcilor pentru aceeasi clasa nu reprezinta un argument definitoriu in favoarea reclamantei, ci doar un indiciu ce ar fi trebuit sa se coroboreze cu alte aspecte concrete, care duc la crearea riscului de confuzie.
Or, asa cum s-a retinut mai sus, aprecierea globala a similaritatii vizuale, auditive sau conceptuale a marcilor trebuie sa se bazeze pe impresia de ansamblu creata de marci care pastreaza in memorie in special componentele distinctive si dominante.
Constatand astfel ca nu sunt indeplinite conditiile cumulativ prevazute de art. 6 lit. c din Legea nr. 84/1998, Curtea, in temeiul art. 296 Cod procedura civila, va respinge apelul ca nefondat.”
Copyright © Pro-Legal.ro 2012-2025. Toate drepturile rezervate.
[…] Citește aici textul Deciziei nr. 207A din 03.12.2009 emisă de Curtea de Apel […]
As of February 2020, PRO LEGAL | Iosif & Asociatii SCA, joined IR Global, the world's largest exclusive network of advisory firms, represented in 155+ jurisdictions, covering over 70 unique practice areas. IR Global is a top tier advisory firms network, listed in Band 1 of the prestigious guides...
( 0Prin recursurile in interesul legii promovate in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a aratat ca nu exista un punct de vedere unitar in...
( 0Pe data de 6 martie 2018 a avut loc la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti festivitatea de absolvire a cursului „Bazele dreptului...
( 0