Despre favoruri sau cum sa-ti garantezi integritatea in afaceri

O invitatie la masa sau o discutie dusa in zona tipic romaneasca a lui „n-ai pe cineva?” se pot dovedi periculoase in momentul in care detii o afacere sau reprezinti la nivel local o companie internationala de renume, iar interlocutorul este ocupantul unei functii publice sau o cunostinta cu acces la un asemenea functionar.

Intr-o astfel de situatie, intentia de ospitalitate sau dorinta de a discuta cu cineva intr-o pozitie „oficiala” pot fi privite cu suspiciune, care te poate trimite usor in zona celor care cunosc mijloace mai rapide si nu tocmai legale de a face afacerea sa mearga bine.

Romania abunda in asemenea cazuri dovedite de „facilitari” ilegale ale afacerilor. De la infractiunile mici si putin mediatizate de dare sau de luare de mita si pana la cazurile cele mai renumite de coruptie, cu prejudicii aduse Statului demilioane de euro, este evident ca aceste fapte de coruptie au un loc bine conturat in peisajul mediului de afaceri romanesc.

Pentru afacerile care vor sa se asigure – nu ca au spatele acoperit, ci ca au un sistem de management anticoruptie care prezinta garantii ridicate a unui comportament etic, ajutorul vine tot din mediul privat, din munca agregata a unui grup de lucru format din mai mult de 80 de experti din 44 de tari.

Este vorba despre Standardul „ISO 37001:2016 – Anti-Bribery Management System Standard”, publicat de ISO („International Organization for Standardization”) in octombrie 2016. Este primul standard international cu un asemenea obiectiv, aplicabil atat organizatiilor din sectorul public, cat si celor din mediul privat, indiferent de tip, dimensiuni sau obiect de activitate („Standardul ISO”).

1. Rolul si avantajele Standardului ISO

Standardul ISO cuprinde un set de principii de implementat la nivelul sistemelor de management anticoruptie, recunoscute la nivel global ca fiind bune practici in lupta anticoruptie. El nu reprezinta un sistem de management anticoruptie per se, ci doar creeaza un cadru de implementare a masurilor anticoruptie, servind ca un punct de referinta in momentul elaborarii unui astfel de sistem intern de management. In spiritul acestei aspect, Standardul ISO nici nu cuprinde o definitie specifica a notiunii de „mita”, ci doar una generica ce depinde de legea aplicabila in statul in care functioneaza o anumita societate.

Nu se poate pune, asadar, problema unui eventual conflict cu normele legale existente la nivel intern, cu masurile care trebuie adoptate in virtutea specificului unei anumite societati sau cu riscurile la care este expusa o anumita societate. Din contra, Standardul ISO prevede o serie de cerinte unanim acceptate, si care trebuie implementate intr-o maniera rezonabila si proportionala specificului strategiei de management existenta in cadrul fiecarei societati. Societatile vor trebui, asadar, sa fie atente in primul rand, la modul in care aplica masurile sugerate de Standard, in contextul normelor specifice aplicabile societatii.

Un alt mare avantaj pe care Standardul ISO il pune la dispozitie este posibilitatea obtinerii unei certificari privind aplicarea si conformitatea cu acest standard. Certificarea poate fi acordata de terti acreditati, insa nu reprezinta o aparare veritabila sau o garantie a neincalcarii legii, in perspectiva unei investigatii criminale privind fapte de coruptie. Standardul ramane doar un instrument de persuasiune in fata unor asemenea acuzatii – destul de puternic, am putea afirma, in considerarea practicii agregate a carui rezultat il reprezinta – ,dar si o garantie a eforturilor depuse in cadrul organizatiei pentru a combate faptele de dare si luare de mita.

2. Certificarea ISO in contextul unui exercitiu due diligence

O asemenea certificare ISO nu inlocuieste necesitatea efectuarii unui due diligence asupra unei organizatii target, insa ea are cu siguranta un impact pozitiv in evaluarea riscurilor in cadrul unei tranzactii M&A. Astfel, o asemenea evaluare a riscurilor va fi mai usor de facut si mai eficienta, caci certificarea va functiona precum un indicator al gradului de conformare cu normele anti-mita si anticoruptie. Se castiga, asadar, timp si resurse importante in cadrul unui due diligence.

3. Structura si continutul Standardului ISO

Standardul ISO cuprinde 10 sectiuni prin care se stabileste implementarea pas cu pas a strategiei pentru sistemul de management anticoruptie: sectiunile 1 – 3 cuprind preambulul si stabilesc obiectul si definitiile utilizate, sectiunile 4 – 6 se refera la context, leadership, planificare si suport, sectiunea 8 se refera la operatiuni, iar sectiunea 10 se refera la evaluarea performantei si imbunatatiri.

Sectiunea referitoare la context subliniaza munca ce trebuie depusa inca de la inceput pentru a intelege care sunt riscurile cu care se confrunta o anumita societate si cum trebuie abordate ele, in functie de specificul societatii. Acest exercitiu implica exclusiv aportul societatii, Standardul nefacand altceva decat sa ghideze societatea in aflarea unor raspunsuri importante pentru implementarea sistemului de management anticoruptie.

Standardul pune accentul, de asemenea, nu doar pe adoptarea politicii si a procedurii de combatere a coruptiei, dar si pe functia pe care managementul o are in demonstrarea leadership-ului si a angajamentului sau in aplicarea acestei politici.

Sectiunea referitoare la operatiuni pune accent pe faptul ca riscurile privind mita nu pot fi intrutotul eliminate, astfel ca actiunile concrete trebuie sa vizeze masurile de minimizare a acestor riscuri, cum ar fi: evaluarea riscurilor de coruptie referitoare la unele proiecte sau unii parteneri comerciali, implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, initierea de proceduri de raportare (inclusiv confidentiale – „whistleblowing hotlines”), monitorizare, anchetare, precum si de audituri.

Nu in ultimul rand, Standardul ISO dezbate probleme precum desemnarea unui manager sau a unei functii responsabile pentru managementul anti-mita, realizarea de cursuri de pregatire pentru personal, intreprinderea unor evaluari periodice privind riscul de luare si dare de mita sau angajamente anti-mita din partea firmelor asociate.

4. Standardul ISO in contextul strategiei nationale anticoruptie

Standardul ISO poate fi considerat un instrument valoros pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie[1] pentru perioada 2016-2020, adoptata prin Hotararea Guvernului nr. 583/2016 („Strategia Anticoruptie”), mai ales in contextul in care legea pare sa nu mai fie suficienta pentru combaterea unui fenomen de o asa mare amploare.

Astfel, obiectivele si masurile propuse de Standardul ISO coincid cu o serie din obiectivele prefigurate de Strategia Anticoruptie pentru urmatorii patru ani, si anume: (i) creşterea transparenţei instituţionale şi a proceselor decizionale, (ii) creşterea integritaţii instituţionale prin includerea masurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale şi evaluarea lor periodica, ca parte integranta a performanţei administrative si (iii) creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului din cadrul autoritaţilor şi instituţiilor publice de la nivel central şi local.

Mai mult, Strategia Anticoruptie prefigureaza ca obiectivele sale specifice, cum ar fi creşterea integritaţii, reducerea vulnerabilitaţilor şi a riscurilor de corupţie in mediul de afaceri pot fi atinse, printre alte mijloace, prin desfasurarea de audit intern anual de etica şi implementarea Standardului ISO.

In concluzie, pentru o conduita corecta in afaceri, un rol esential revine organizatiilor, prin contributia proactiva a conducerii acestora si, astfel, prin promovarea unei culturi a transparentei si integritatii in lupta impotriva coruptiei.In sprijinul acestor eforturi, Standardul ISO reprezinta un instrument important, aparut intr-un moment dificil in evolutia afacerilor din mediul public si privat, si in efectele caruia si-au pus sperantele nu doar societatile preocupate de implementarea unor practici de afaceri ireprosabile, dar insasi statele, in pregatirea strategiilor nationale anticoruptie.

Autori:

Olga Nita, Senior Associate PeliFilip

Roxana Diaconu, Associate PeliFilip

[1]http://anad.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/10/Hotarare-nr.-583-din-2016.pdf