Stiri si informatii juridice – Pro-Legal.ro
Pro Legal

Valabilitatea clauzei compromisorii dupa expirarea duratei contractului. Cazuri in care poate fi desfiintata hotararea arbitrala

Prin Sentinta civila nr. 4734, din 10.06.2013, Tribunalul Bucuresti a retinut ca o clauza compromisorie inserata in contract este autonoma si produce efecte chiar daca respectivul contract a expirat prin ajungere la termen.

Ratiunea unei asemenea autonomii a fost exprimata extrem de clar atat in doctrina, cat si in jurisprudenta, in sensul in care, daca clauza compromisorie nu ar fi independenta de contractul in care este inserata si ar fi afectata de aceleasi carente ca si contractul respectiv, ea nu ar mai putea sa isi gaseasca finalitatea niciodata, adica nu ar mai permite solutionarea prin arbitraj a litigiilor avand ca si cauza juridica contractul in care a fost introdusa, devenind o forma fara fond.

Consecinta acestei autonomii impune solutia conform careia, in cazul in care contractul principal va inceta, indiferent de motive, astfel de situatii nu vor afecta validitatea clauzei compromisorii.

In ceea ce priveste cazurile de anulare a hotararii arbitrale, Tribunalul a retinut ca aceste sunt enumerate in mod limitativ de art 364 C.pr.civ. Astfel, conform acestui articol, hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul din urmatoarele motive:

a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului,

b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa  existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante,

c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala,

d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita,

e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art 353 indice 3,

f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut,

g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele , nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri,

h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire,

i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.

Ca urmare, o hotarare arbitrala nu poate fi anulata pentru orice motive ci numai pentru motivele limitativ prevazute limitativ de art 364 C.pr.civ.

Mai jos, pe larg, textul Sentintei civile nr. 4734 din 10.06.2013 a Tribunalului Bucuresti:

Pe rol solutionarea cauzei civile de fata formulata de  reclamanta  SC F C B SA in contradictoriu cu parata SC S T & S C  SRL, avand ca obiect actiune in anularea hotararii arbitrale.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 03.06.2013, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 10.06.2013, cand, in aceeasi comounere, a hotarat urmatoarele:

TRIBUNALUL,

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti –  Sectia a V-a Civila sub nr.2103/2/2013, reclamanta SC F C B SA in contradictoriu cu parata SC S T & S C SRL a formulat actiune in anulare a sentintei arbitrale nr. 24/06.02.2013, pronuntate in dosarul 262/RIC/2012 a Curtii de Arbitraj Comercial International – Camera de Comert si Industrie a Romaniei, solicitand admiterea actiunii cu consecinta anularii sentintei indicate mai sus.
In motivarea cererii se arata ca sentinta a fost data in lipsa reclamantei, care a inaintat pe adresa de email indicata pe citatie cerere de amanare pentru angajare aparator, cerere ignorata de catre tribunalul arbitral. Mai mult decat atat, cu o zi inainte de data fixata pentru arbitraj a incercat contactarea telefonica a d-nei asistent arbitral pe ambele telefoane indicate in citatie, aceasta neraspunzand apelurilor.

Fata de motivul de anulare intemeiat pe dispozitiile art. 364 lit b conform caruia “tribunalul a solutionat litigiul fara sa este o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante” arata ca a fost aleasa competenta Curtii de Abitraj Comercial  de reclamanta in temeiul art. XII din Contractul de cantonament.  Conform art II din contractul de cantonament contractul este valabil pe toata durata cantonamentului, respectiv din data de 26.01.2012 pana la data de 15.02.2012 . Contractul este si era inoperabil la data introducerii cererii de chemare in judecata, respectiv 12.11.2012, fiind expirat.  Potrivit art. XIII, Contractul inceteaza ( lit b art. XIII) prin ajungerea la termen a contractului, conditie indepiinita.
Fata de cuantumul pretentiilor suma pretinsa de reclamanta nu este certa avand in vedere urmatorele :

1. Factura seria SPE nr. 191/20.06.2011 a fost achitata partial in data de 21.06.2011.  Prin acest op au fost stinse mai multe obligatii de plata, din care si suma de 8.800,10 lei care a stins partial factura indicata mai sus.

2. Factura seria SPE nr. 16/12.01.2012 in valoare de 20.000 euro (nu lei cum arata reclamanta) a fost achitata integral astfel: – prin chitanta 20/12.01.2012 s-a achitat suma de 2.000 euro si – prin formularul de depunere numerar din aceeasi data restul sumei de 18.000 euro.

3. Factura seria SPE nr. 30/17.01.2012 a fost achitata partial astfel: prin chitanta nr. 24/19.01.2012 suma de 1.000 lei si prin formular de depunere numerar din aceeasi data suma de 22.135 lei.

In urma platilor enumerate mai sus ramane un rest de plata de 187.288,90 lei. Din totalul acestei sume au mai fost efectuate urmatoarele plati: – prin OP din data de 08.02.2012 a fost achitata suma de 86.966,00 lei, iar prin OP din data de 07.06.2012 depus la dosarul cauzei a fost achitata suma de 35.000 lei. Prin OP din data de 18.09.2012 si OP din data de 18.09.2012 a fost achitata suma de 65.323.10 lei, astfel ca, potrivit evidentelor contabile debitul catre S.C. S T & S C SRL a fost achitat integral. Fata de aceste inadvertente evidente intre cele doua contabilitati privitor la stingerea debitelor se impune administrarea probei cu expertiza

Contractul de servicii turistice a fost incheiat in lipsa reprezentantului legal al societatii reclamante. D-nul l N nu este administratorul S.C. F C B S.A. si nu era nici la data incheierii Contractului de cantonament.

Cererea nu a fost motivata in drept.

Reclamanta nu a solicitat probe in dovedire.

Parata S.C. S T & S, C S.R.L. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii in anulare ca neintemeiata.

In motivare a aratat ca la data de 14.12.2011, intre Intimata, in calitate de prestator, si Petenta, in calitate de beneficiar, a fost incheiat contractul nr. 94/14.12.2011, in scopul prestarii de catre Intimata de servicii turistice in conformitate cu solicitarile Petentei.

Pe durata desfasurarii Contractului, Intimata si-a indeplinit toate obligatiile asumate in sensul ca a prestat serviciile turistice in beneficiul Petentei si a emis pentru incasarea contravalorii acestora facturi fiscale.

Intrucat, in urma executarii Contractului, Petenta nu a achitat in integralitate contravaloarea serviciilor prestate si totodata a achitat cu intarziere o parte din sumele datorate Intimatei in temeiul Contractului, in conformitate cu prevederile art. XII din Contract, Intimata a introdus la 12 noiembrie 2012 actiunea in pretentii la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, constituindu-se dosarul nr. 262/RIC 2012.

Prin cerere, Intimata a solicitat plata de catre Petenta a sumelor de 9.182,10 lei reprezentand contravaloarea serviciilor prestate, 1.322 lei penalitati de intarziere aferente acestei datorii (pentru perioada 19 septembrie 2012 – 12 noiembrie 2012) si 50.886,23 lei penalitati de intarziere aferente celorlalte prestatii scadente (cu incepere de la data scadentei si pana la 12 noiembrie 2012), precum si a cheltuielilor de arbitrale.

Prin Hotararea arbitrala nr. 24/6 februarie 2013, tribunalul arbitraj a admis in intregime cererea Intimatei si a dispus obligarea Petentei la plata catre Intimata a sumelor de 9.182,10 lei reprezentand contravaloarea serviciilor prestate, 1.322 lei penalitati de intarziere aferente acestei datorii (pentru perioada 19 septembrie 2012 – 12 noiembrie 2012) si 50.886,23 lei penalitati de intarziere aferente celorlalte prestatii scadente (cu incepere de la data scadentei si pana la 12 noiembrie 2012), precum si 13.066,75 lei cheltuieli de arbitrare.

Parata a invocat exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Bucuresti

In motivare a aratat ca, potrivit dispozitiilor art. 365 alin. (1) C.proc.civ., “Competenta de a solutiona in prima instanta actiunea in anulare revine instantei judecatoresti imediat superioare celei prevazute la art. 342, in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul’.

Prin raportare la valoarea capetelor principale din cuprinsul cererii de chemare in judecata formulata de catre Intimata in dosarul de arbitraj 262/RIC 2012, . 74.457,08 lei, precum si in aplicarea art. 342 C.proc.civ. coroborat cu dispozitiile art. 1 si ale art. 2 lit. b) C.proc.civ., rezulta ca din punct de vedere material competenta de a solutiona in prima instanta litigiul dintre Petenta si Intimata ar fi apartinut, in lipsa clauzei compromisorii prevazuta in art. XII din Contract, Judecatoriei.

Intrucat art. 365 alin. (1) C.proc.civ. vorbeste in mod expres in cazul actiunii in anulare despre competenta instantei superioare celei prevazute de art. 342 C.proc.civ., in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul, rezulta ca in mod indubitabil competenta de solutionare a actiunii in anulare formulata de catre Petenta apartine Tribunalului Bucuresti.

In acest sens, se impune admiterea exceptiei necompetentei materiale a Curtii de Apel Bucuresti in solutionarea prezentei actiuni in anulare si trimiterea dosarului spre solutionare Tribunalului Bucuresti.

Actiunea in anulare este neintemeiata:

Clauza compromisorie din Contract este autonoma in raport cu Contractul, este valabila si produce efecte.

Relativ la clauza compromisorie, prin cererea introductiva de instanta Petenta invoca faptul ca, din moment ce la data introducerii actiunii in pretentii de catre Intimata, respectiv 12.11.2012, Contractul era expirat prin ajungere la termen, clauza compromisorie este inoperanta, fiind incidente dispozitiile art. 364 lit. b) C.proc.civ., afirmatie deplin eronata din punct de vedere al specificului clauzei compromisorii.

Astfel, unul dintre caracterele juridice fundamentale ale clauzei compromisorii este exprimat prin dispozitiile art. 343 alin. (2) C.proc.civ., conform carora: validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.

Ratiunea unei asemenea dispozitii a fost exprimata extrem de clar atat in doctrina, cat si in jurisprudenta, in sensul in care, daca clauza compromisorie nu ar fi independenta de contractul in care este inserata si ar fi afectata de aceleasi carente ca si contractul respectiv, ea nu ar mai putea sa isi gaseasca finalitatea niciodata, adica nu ar mai permite solutionarea prin arbitraj a litigiilor avand ca si cauza juridica contractul in care a fost introdusa, devenind o forma fara fond.

Consecinta acestei autonomii impune solutia conform careia, in cazul in care contractul principal va inceta, indiferent de motive, astfel de situatii nu vor afecta validitatea clauzei compromisorii.

Avand in vedere aceste aspecte, simplul fapt ca, din perspectiva Petentei, Contractul expirase prin ajungere la termen nu determina inoperabilitatea clauzei compromisorii, intrucat aceasta ar genera concluzia ca numai pe durata Contractului partile ar fi avut acces la instanta arbitrala in temeiul clauzei compromisorii, ceea ce nu poate fi acceptat, intrucat ignora esenta acesteia, astfel incat se impune respingerea acestui argument ca neintemeiat.

Actiunea   in   anulare   nu  poate   antama   reanalizarea  problemelor   de   fond solutionate prin hotararea arbitrala.

Lectura si analiza motivelor expuse la punctul II, “Pe fondul cauzei din cuprinsul cererii de chemare in judecata formulata de catre Petenta, conduc spre concluzia clara ca sunt antamate aspecte care tin de fondul dosarului arbitral solutionat prin hotararea arbitrala atacata prin actiunea in anulare a Petentei.

In acest sens, ca o chestiune prealabila analizarii motivelor invocate de catre Petenta, arata ca prin Decizia nr. V din 25 iunie 2001 pronuntata intr-un recurs in interesul legii – inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit natura juridica a actiunii in anulare a unei hotarari arbitrale, retinand ca „solutionarea litigiului la tribunalul arbitrai constituie o judecata in fond, iar actiunea in anulare, fiind o cale de atac, nu poate determina o reexaminare cu caracter devolutiv”.

Din aceasta perspectiva, antamarea de catre Petenta, pe calea actiunii in anulare, a discutiilor care privesc efectuarea platilor in Contract, validitatea Contractului, precum si validitatea si aplicabilitatea clauzelor din cadrul acestuia „implica o devoluare a actiunii in ansamblu, o cercetare de temeinicie a hotararii arbitrale care nu are ca izvor o incalcare a unei norme de ordine publica, ci are ca premisa o aplecare directa asupra fondului raportului juridic dintre parti cu depasirea limitelor impuse de art. 364 Cod procedura civil.

Interpretarea probelor de catre tribunalul arbitrai, cu consecinta aprecierii asupra temeiniciei pretentiilor deduse judecatii, nu constituie un motiv de desfiintare a Hotararii arbitrale nr. 24/06.02.2013, aceasta nefiind posibila pe calea actiunii in anulare.

In drept a invocat art. 115, 342, 3431, 364, 365 C.proc.civ.

In dovedire, solicita administrarea probei cu inscrisuri.

Prin sentinta civila nr.40/24.04.2013 Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a V-a Civila a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI-a Civila.

Pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI-a Civila cauza a fost inregistrata la data de 08.05.2013, sub nr.17529/3/2013.

Tribunalul a administrat proba cu inscrisuri.

Analizand hotararea arbitrala atacata in raport de criticile formulate de reclamanta, Tribunalul retine urmatoarele:

Prin sentinta arbitrala nr 24/06.02.2013 pronuntata in dosarul nr 262/2012 de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romanieia a fost admisa cererea formulata de SC S T & S C SRL impotriva paratei SC F C B SA, parata fiind obligata sa plateasca reclamantei suma de 9.182,10 lei contravaloare servicii prestate, 1322 lei penalitati de intarziere aferente perioadei 19.09.2012-12.11.2012 si 50.886,23 lei penalitati de intarziere aferente celorlalte prestatii, cu incepere de la data scadentei pana la 12.11.2012 si 13.066,75 lei cheltuieli arbitrale.

Potrivit art 364 C.pr.civ hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul din urmatoarele motive: a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului, b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa  existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante, c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala, d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita, e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art 353 indice 3, f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut, g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele , nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri, h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire, i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.

Ca urmare, o hotarare arbitrala nu poate fi anulata pentru orice motive ci numai pentru motivele limitativ prevazute limitativ de art 364 C.pr.civ.

In speta reclamanta a invocat dispozitiile art 364 lit b C.pr.civ, respectiv tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa  existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante.

Niciuna dintre aceste ipoteze nu este aplicabila spetei de fata avand in vedere ca art. XII din contractul incheiat intre parti contine o clauza compromisorie, care nu este nici nula si nici inoperanta. Potrivit art XII din contractul nr 94/14.12.2011 incheiat intre parti, toate disputele, neintelegerile sau reclamatiile rezultate din sau legate de prezentul contract sau incalcarea, terminarea sau invaliditatea acestuia, in cazul in care nu vor fi rezolvate pe cale amiabila in termen de 30 de zile calendaristice de la data notificarii disputei de catre una dintre parti, acestea vor fi supuse spre solutionare finala si obligatorie Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conform regulamentului sau.

Chiar daca durata contractului a fost stabilita pana la data de 15.02.2012, din formularea art XII din contract rezulta ca partile au convenit ca toate disputele rezultate din contract sa fie solutionate de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conform regulamentului sau. Cum pretentiile SC S T&S C SRL au fost pretentii izvorate din contract, respectiv contravaloarea serviciilor prestate si penalitati contractuale de intarziere, in mod corect litigiul a fost solutionat de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, in temeiul clauzei compromisorii existente in contract.

In ceea ce priveste sustinerile reclamantei potrivit carora a inaintat Tribunalului Arbitral o cerere de amanare pentru angajare aparator, cerere ce a fost respinsa, Tribunalul apreciaza ca acest motiv nu se incadreaza in motivele limitativ prevazute de art 364 C.pr.civ. Reclamanta nu a invederat ca procedura de citare la termenul cand au avut loc dezbaterile nu a fost legal indeplinita, procedura de citare fiind legal indeplinita, potrivit dovezilor aflate la filele 55, 56 din dosarul nr 262/2012, ci doar respingerea cererii de amanare.

Nu pot fi primite nici motivele legate de caracterul creantei care, sustine reclamanta, nu este certa si a fost achitata integral iar contractul nu a fost semnat de administrator nu pot fi primite intrucat nu se incadreaza in motivele prevazute de art 364 C.pr.civ. In cadrul unei actiuni in anulare a unei sentinte arbitrale instanta nu poate reanaliza problemele de fond ce au fost solutionate prin hotararea arbitrala, controlul instantei fiind limitat de disp art 364 C.pr.civ

Pentru considerentele mai sus expuse si fata de disp. art 365 alin 1 si art. 364 lit. C. p. civ, Tribunalul urmeaza sa respinga actiunea in anularea ca neantemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE :

Respinge cererea formulata de reclamanta SC F C B SA, cu sediul in B, in contradictoriu cu  parata SC S T & S CSRL, cu sediul in B, sector  ca neintemeiata.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi 10.06.2013.

PRESEDINTE,                                                                          GREFIER,
Judecator – E P                                                                                        C V

 

Citeste si…

Cand, cum si cat de mult poate judecatorul sa intervina intr-o clauza penala?

Termene – limite esentiale pentru creditori in cadrul procedurii insolventei

Punerea in intarziere a debitorului: ce inseamna si la ce foloseste

Scrie un comentariu

0 comentarii pentru acest articol

1 Trackbacks pentru acest articol

Valabilitatea clauzei compromisorii dupa expirarea duratei contractului | deBanat.ro - spune realitatea! Says:

[…] aici textul integral al Sentintei civile nr. 4734, din 10.06.2013, emisă de Tribunalul […]

* Nume:
* Email:
Website:
Mesajul tau:
 
Campurile notate cu * sunt obligatorii
 

Piata Avocaturii

PeliFilip a oferit consultanta cu privire la fuziunea companiilor ce detin doua centre comerciale din Bucuresti

Casa de avocatura PeliFilip a oferit consultanta juridica grupului Anchor in proiectul de fuziune a companiilor din cadrul acestuia, care detin si opereaza Bucuresti Mall si Plaza Mall. Procesul a fost gandit ca o fuziune prin absorbtie, in care intregul patrimoniu Plaza Mall a fost transferat catre...

( 0 http://pro-legal.ro/pelifilip-a-oferit-consultanta-cu-privire-la-fuziunea-companiilor-ce-detin-doua-centre-comerciale-din-bucuresti/ )Citeste articolul

Like pe facebook pentru a ne urmari live pe wall-ul tau