Atunci cand vine vorba despre executarea unei obligatii dintr-un contract, auzim adesea formulari juridice de genul „punerea in intarziere a debitorului” sau „debitorul este de drept in intarziere”. Acelora care lucreaza in domeniul juridic, acesti termeni le sunt foarte familiari, insa pentru cei care nu fac parte din „sistem”, astfel de termeni nu au o intelegere clara si de aceea, de multe ori acestia ajung, fie sa ignore astfel de notiuni, neintelegand ce inseamna ele propriu-zis, fie sa le acorde o importanta exagerata, tocmai datorita necunoasterii semnificatiei juridice a acestora.
Intr-un limbaj cat mai simplu, vom descrie in cele ce urmeaza ce inseamna aceasta „intarziere”/„punere in intarziere”/„intarziere de drept” a debitorului, notiuni de altfel foarte intalnite in raporturile contractuale de business.
Notiunea de „punere a debitorului in intarziere” este intalnita in situatiile in care, o parte dintr-un contract (debitorul) nu isi executa obligatiile asumate in baza acestuia, la termenele stabilite. Intr-un astfel de caz, cealalta parte din contract (creditorul) ii cere debitorului aflat in intarziere in executarea obligatiilor, sa execute respectivele obligatii.
Punerea debitorului in intarziere consta deci, intr-o manifestare de vointa a creditorului, prin care acesta pretinde debitorului executarea obligatiei.
Punerea in intarziere a debitorului poate fi facuta prin oricare din urmatoarele modalitati:
1) printr-o notificare scrisa
Atunci cand creditorul ii trimite debitorului o notificare scrisa prin care ii solicita executarea obligatiei, prin aceeasi notificare, creditorul trebuie sa ii acorde debitorului si un termen in care acesta sa execute respectiva obligatie; durata termenului trebuie stabilita de creditor tinand seama, atat de natura obligatiei, cat si de imprejurarile situatiei.
In cazul in care creditorul nu precizeaza in notificare un asemenea termen de executare a obligatiei, se considera ca aceasta trebuie executata de debitor intr-un „termen rezonabil”, calculat din ziua comunicarii notificarii.
Atentie: Notificarea se transmite debitorului in modalitatea prevazuta de contract (care poate fi, spre ex., fax, posta, executor judecatoresc sau altele), iar in cazul in care contractul nu prevede nicio astfel de modalitate, notificarea se transmite prin orice mijloc care asigura dovada comunicarii.
Sfat practic: Dintre toate modalitatile de comunicare, comunicarea prin executor judecatoresc este cea mai recomandata deoarece se poate face intr-un termen extrem de scurt (in aceeasi zi), la fel ca si cele mai rapide comunicari (ex., fax, email), dar, spre deosebire de acestea din urma, dovada ca notificarea a fost comunicata (care inseamna, sa fi fost si receptionata de destinatar) se poate face intr-un mod indubitabil; aceasta deoarece, in cazul in care destinatarul notificarii nu este gasit la adresa sau refuza sa semneze de primire, procesul-verbal de comunicare ce va fi intocmit de catre executor in momentul respectiv va face dovada deplina a comunicarii.
2) printr-o cerere de chemare in judecata
Creditorul poate pretinde debitorului executarea obligatiei si printr-o cerere de chemare in judecata, fie (a) in mod direct, fie (b) dupa ce in prealabil l-a notificat iar debitorul nu a dat curs respectivei notificari.
Daca debitorul este cheamat in judecata, in mod direct, fara ca anterior acesta sa fi fost notificat de catre creditor, debitorul are dreptul sa execute obligatia intr-un termen rezonabil, iar in cazul in care el executa obligatia intr-un astfel de termen, cheltuielile de judecata vor fi suportate de creditor.
Sfat practic: Avand in vedere ca un proces in justitie implica intotdeauna si un consum semnificativ de resurse financiare, de timp si de energie, cea mai recomandata varianta pentru creditor este intotdeauna sa incerce, in prima faza, sa obtina executarea obligatiei de la debitor notificandu-l in scris si numai in cazul in care debitorul nu da curs acestei notificari, sa treaca la cererea de chemare in judecata.
Faptul ca debitorul este „de drept in intarziere” inseamna ca nu este necesara indeplinirea niciunei formalitati de punere in intarziere (notificare/cerere de chemare in judecata), ci debitorul se afla in intarziere in mod automat, adica prin efectul legii.
Potrivit legii, debitorul este de drept in intarziere in oricare din urmatoarele situatii:
(i) cand intr-un contract s-a stipulat in mod expres ca simpla implinire a termenului stabilit pentru executarea unei obligatii produce un asemenea efect (si anume „intarzierea de drept”)
(ii) cand obligatia nu putea fi executata in mod util decat intr-un anumit termen pe care debitorul l-a lasat sa treaca, sau cand nu a executat-o imediat desi exista urgenta
Exemple: obligatia bijutierului de a executa verighetele pana la data nuntii; obligatia furnizorului de brazi de a livra bradul pana la Craciun
(iii) cand, prin fapta sa, debitorul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand debitorul a incalcat o obligatie de a nu face (adica nu a facut ceva pe care avea datoria sa il faca)
(iv) cand debitorul si-a manifestat in mod neindoielnic fata de creditor intentia de a nu executa obligatia sau cand, fiind vorba de o obligatie cu executare succesiva, refuza ori neglijeaza sa isi execute obligatia in mod repetat
(v) cand nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, obligatie asumata in exercitarea unei activitati cu titlu profesional
(vi) cand obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale
(vii) in orice alte cazuri stipulate expres de lege
Pentru orice creditor dintr-un contract (adica parte contractanta fata de care cealalta parte nu-si executa obligatiile) este foarte important sa cunoasca utilitatea punerii in intarziere a debitorului.
Astfel este esential de stiut ca, de la data punerii in intarziere:
1) debitorul incepe sa datoreze creditorului daune pentru executarea cu intarziere a obligatiei (daune-interese moratorii)
2) debitorul ii datoreaza creditorului daune pentru neexecutarea totala sau partiala a obligatiei (daune-interese compensatorii)
Atentie: Trebuie stiut ca daunele moratorii (pentru intarziere) se pot cumula cu executarea in natura a obligatiei (adica situatia in care se executa obligatia asa cum a fost asumata si se plateste si echivalentul prejudiciului suferit pentru ca executarea s-a facut cu intarziere), insa daunele compensatorii nu se pot cumula cu executarea in natura a obligatiei, acestea avand tocmai rolul de a o inlocui.
3) debitorul incepe sa suporte riscul disparitiei (pieirii) lucrului, daca acesta este un bun individual determinat
Citeste si …
Copyright © Pro-Legal.ro 2012-2025. Toate drepturile rezervate.
As of February 2020, PRO LEGAL | Iosif & Asociatii SCA, joined IR Global, the world's largest exclusive network of advisory firms, represented in 155+ jurisdictions, covering over 70 unique practice areas. IR Global is a top tier advisory firms network, listed in Band 1 of the prestigious guides...
( 0Prin recursurile in interesul legii promovate in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a aratat ca nu exista un punct de vedere unitar in...
( 0Pe data de 6 martie 2018 a avut loc la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti festivitatea de absolvire a cursului „Bazele dreptului...
( 0