Stiri si informatii juridice – Pro-Legal.ro
Pro Legal

Judecatorul sindic nu este obligat sa solicite opinia unui alt practician in insolventa cu privire la Planul de reorganizare aprobat de creditori

Judecatorul sindic nu este obligat sa solicite opinia unui alt practician in insolventa cu privire la Planul de reorganizare aprobat de creditori

Prin Decizia Civila nr. 405/06.03.2013, Curtea de Apel Timisoara a statuat faptul ca, in conditiile in care un plan de reorganizare al unei societati a fost aprobat de toate categoriile de creditori, potrivit legii, iar planul cuprinde toate mentiunile obligatorii conform art. 95, lit. A-L si 101, alin. 1 din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic nu este obligat sa solicite opinia suplimentara a unui alt practician in insolventa, prevederea legala fiind o optiune, nu o obligatie.

Astfel, potrivit art. 101 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician in insolventa sa-si exprime o opinie cu privire la posibilitatea de realizare a Planului de reorganizare ulterior analizei planului de catre judecatorul sindic desemnat in cauza, insa numai in cazul in care considera necesara aceasta solicitare.
In mod corect judecatorul-sindic a constatat ca opinia proprie asupra viabilitatii Planului de reorganizare al debitoarei SC L. SA, nu are nevoie de o opinie suplimentara pentru consolidare sau infirmare, fiind suficiente argumentele din plan si din Raportul de cauze, astfel ca a respins cererea privind desemnarea unui alt practician care sa-si spuna opinia in cauza de fata.

Mai jos, pe larg, textul Deciziei Civile nr. 405/06.03.2013, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara:

Prin Decizia Civila nr. 405/06.03.2013 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia a II-a Civila, in dosarul nr. 5383/108/2011/a7, a fost respins ca neintemeiat recursul formulat impotriva sentintei civile nr. 3222/10 decembrie 2012 si a incheierii de sedinta din data de 3 decembrie 2012, pronuntate de Tribunalul Arad in dosarul nr. 5383/108/2011/a7, instanta de control judiciar retinand urmatoarele:

Prin incheierea de sedinta din data de 3 decembrie 2012 pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 5383/108/2011/a7, pentru ca judecatorul sindic sa aiba timp pentru deliberare in vederea solutionarii cererilor formulate de creditoarea SC N.R.S.E. SRL si a cererii privind aprobarea planului de reorganizare al debitoarei si pentru ca partile sa formuleze concluzii scrise, in temeiul art. 260 al. 1 Cod procedura civila, instanta a dispus amanarea pronuntarii cauzei pentru data de 10 decembrie  2012.

Prin sentinta civila nr. 3222/10 decembrie 2012 pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 5383/108/2011/a7, judecatorul sindic a respins cererea de prorogare a discutarii confirmarii planului de reorganizare a SC L. SA formulata de creditoarea SC N.R.S.E. SRL Bucuresti,; a respins cererea formulata de creditoarea SC N.R.S.E. SRL Bucuresti pentru desemnarea unui practician in insolventa care sa exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului de reorganizare a SC L. SA; a confirmat planul de reorganizare a SC L. SA si a dispus inceperea aplicarii sale sub supravegherea administratorului judiciar.

Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a constatat ca la data de 04.10.2012 a fost aprobat Planul de Reorganizare al debitoarei SC Lipomin SA – societate in insolventa, potrivit Hotararii Adunarii Creditorilor din aceasta data.
Impotriva Hotararii Adunarii Creditorilor din data de 04.10.2012 a formulat contestatie creditoarea SC N.R.S.E. SRL, contestatie solutionata prin respingere, potrivit sentintei civile nr. 903/CC/19.11.2012 pronuntata de judecatorul sindic desemnat cu procedura insolventei SC L. SA, in dosarul Tribunalului Arad nr. 5383/108/2011/a6.
In vederea confirmarii planului, cauza a fost amanata pentru termenul de judecata din 03.12.2012, administratorul judiciar, administratorul special si o parte dintre creditori formuland concluzii de confirmare a planului de reorganizare.
La data de 03.12.2012 creditoarea SC N.R.S.E. SRL Bucuresti  a formulat o cerere de prorogare a discutarii confirmarii planului de reorganizare a debitoarei SC Lipomin SA la o data ulterioara datei la care se vor solutiona recursurile declarate impotriva hotararilor judecatoresti prin care s-au solutionat contestatia la tabelul definitiv al creantelor si contestatia la Hotararea Adunarii Creditorilor din data de 04.10.2012.
In motivarea cererii creditoarea a mentionat ca a promovat recurs impotriva celor doua hotarari pronuntate in dosarele Tribunalului Arad nr. 5383/108/2011/a6, respectiv nr. 5383/108/2011/a4 si a aratat ca exista posibilitatea ca in recurs sentintele judecatorului sindic sa fie modificate, sa fie modificat tabelul definitiv al creantelor, situatie in care planul de reorganizare nu ar mai corespunde cerintelor legale prevazute in Legea nr. 85/2006. Mai mult, exista posibilitatea anularii hotararii Adunarii Creditorilor si atunci planul nu poate fi derulat.
La termenul de judecata cererea acestei creditoare a fost pusa in discutie, cei prezenti opunandu-se admiterii cererii de prorogare a discutarii confirmarii planului motivat de inexistenta unor prevederi legale in acest sens.
Dimpotriva, s-a mentionat ca legiuitorul a prevazut un termen de doar 15 zile de la data depunerii procesului verbal al Adunarii Creditorilor care a aprobat planul, potrivit disp. art. 101, alin. 1 din Legea nr. 85/2006.

Judecatorul sindic a mai pus in discutia partilor prezente si prevederea cuprinsa in art. 101, alin. 5 din Legea insolventei, precum si practica judiciara de pe raza Curtii de Apel Timisoara cu privire la chestiunile puse in discutie.
Ca urmare a discutarii acestor aspecte, creditoarea SC N.R.S.E. SRL Bucuresti a depus la dosarul cauzei o cerere de desemnare a unui practician in insolventa care sa isi spuna opinia cu privire la posibilitatea de realizare a planului de reorganizare, motivata de faptul ca  in opinia sa, acest plan nu este viabil.

Creditoarea si-a argumentat opinia prin aceea ca planul de reorganizare nu prevede resursele de finantare pentru acoperirea creantelor care sunt propuse spre achitare, referindu-se la lipsa posibilitatilor reale de procurare a acestora si nu la insiruirea acestora regasita in planul de reorganizare.
Modalitatea juridica de procurare a resurselor de finantare este, in opinia creditoarei, nesustenabila si nelegala, avand in vedere ca s-a propus reducerea capitalului social la zero urmata de o majorare a acestuia la valoarea de 25.000 euro ca aportului de noi investitori.

Arata ca, desi posibilitatea descrisa mai sus este prevazuta in art. 95, alin. 7 din Legea nr. 85/2006, nicaieri in Legea insolventei nu este stipulat ca, in situatia de fata, actionarii existenti sa nu poata participa la majorarea de capital propusa.
Daca planul va fi confirmat fara a avea in vedere aceste aspecte, modificarile actului constitutiv  vor fi efectuate in temeiul hotararii de confirmare a planului pe care creditoarea a considerat-o nelegala in conditiile in care art. 216 din Legea nr. 31/1990 prevede dreptul de preemtiune in favoarea actionarilor existenti, iar Legea nr. 85/2006 nu prevede nicio derogare de la aceste dispozitii.

Creditoarea a mai aratat ca modalitatea faptica de procurare a surselor de finantare este neviabila si irealizabila in termenul prevazut in planul de reorganizare, respectiv 30 de zile de la confirmarea planului, luand in considerare atat elaborarea planului de gasire a noilor actionari, dar si timpul necesar mentionarii modificarilor la Registrul Comertului.
Fata de cererile formulate de creditoarea SC N.R.S.E. SRL au formulat concluzii de respingere a cererilor creditoarea A. II I. C. N. BV, societate cu raspundere limitata olandeza, administratorul judiciar al SC L. SA KPMG.R. SPRL, SC L. SA – societate in insolventa, prin administrator special C.C.

In motivare, cei trei au mentionat ca activele societatii insolvente au fost evaluate de un expert, ca a fost intocmit tabelul preliminar al creantelor care a fost publicat in Buletinul procedurilor de insolventa si care s-a definitivat, administratorul judiciar intocmind si tabelul definitiv rectificat al creantelor, publicat de asemenea in Buletinul procedurilor de insolventa.

In termenul legal a fost propus un plan de reorganizare de catre creditorii BCR si E. Bank, in colaborare cu administratorul judiciar, Plan care a fost depus la dosarul cauzei si apoi confirmat in Adunarea Creditorilor din data de 04.10.2012, prin votul tuturor celor trei categorii de creante: garantate, bugetare si chirografare.

Opiniaza ca instanta de judecata a fost in mod legal investita cu pronuntarea sentintei de confirmare a planului de reorganizare, neexistand temei legal ori jurisprudential de prorogare a discutiilor in ceea ce priveste confirmarea planului de reorganizare, in conditiile in care hotararile judecatorului sindic sunt executorii, iar legislatia speciala in materie prevede remedii inclusiv pentru situatia in care instantele de control judiciar ar modifica aceste hotarari.

Cu privire la cererea formulata in baza prevederilor art. 101, alin. 2 din Legea nr. 85/2006 apreciaza ca aceasta este neintemeiata si este doar de natura a prelungii in mod nejustificat perioada de observatie.

Mentioneaza ca toate criticile formulate de creditoarea SC N.R.S.E. SRL sunt o reluare a criticilor aduse de aceasta in diferite faze procesuale, sunt subiective si nesustinute de nici un mijloc de proba prin care sa demonstreze ca planul de reorganizare ar fi neviabil.

SC L., prin administratorul special, solicita respingerea cererilor motivat de faptul ca, pe de o parte, lipseste un temei juridic sau jurisprudential privind prorogarea discutarii confirmarii planului de reorganizare, pe de alta parte, toate criticile formulate sunt neintemeiate si formulate cu rea-credinta.

Considera ca cererea de desemnare a unui practician in insolventa care sa-si exprime opinia cu privire la planul de reorganizare ar avea ca prim efect amanarea implementarii planului de reorganizare propus inca din luna august, ceea ce ar pune in pericol reusita sa ulterioara reducand sansele de recuperare a creantelor tuturor creditorilor.

Aceleasi argumente a reiterat si administratorul judiciar in concluziile scrise prin care a cerut respingerea cererilor, mentionand ca planul nu prevede decat dispozitia art. 95, alin. 7 din Legea nr. 85/2006, nu si o excludere a actionarilor actuali, iar argumentele legate de resursele de finantare sunt eronat invocate, ignorand prevederile din plan dar neaducand nici o proba care sa sustina opiniile North Star.

Analizand cererile, judecatorul sindic a constatat, cu privire la cererea de prorogare a discutarii confirmarii planului, ca simpla formulare a unor cai de atac nu este de natura a amana, suspenda sau proroga solutionarea cererilor formulate in cauza ori de a fi indeplinite prevederile legii de catre participantii la procedura insolventei.

Dimpotriva, potrivit disp. art. 8, alin. 4 si 5 din Legea nr. 85/2006 „Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplica in cazul judecarii recursului impotriva urmatoarelor hotarari ale judecatorului-sindic:
a) sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa in temeiul art. 33 alin. (4);
b) sentinta prin care se decide intrarea in procedura simplificata;
c) sentinta prin care se decide intrarea in faliment, pronuntata in conditiile art. 107;
d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, introdusa in temeiul art. 122 alin. (3)”

Potrivit disp. art. 299 alin. 1 Cod procedura civila, hotararile date fara drept de apel sunt executorii, situatie in care se afla si hotararile judecatorului sindic, potrivit si cu disp. art. 12, alin. 1 din legea insolventei. Hotararile executorii pot fi suspendate doar de instanta de recurs, conform disp. art. 300, alin. 2 cod procedura civila, dispozitii care completeaza legea nr. 85/2006.

Prin urmare, prorogarea indeplinirii unui act de procedura prevazut in legea insolventei nu este reglementata de Legea nr. 85/2006, iar practica judiciara nu s-a referit in nici o situatie la un astfel de aspect.

Mai mult, daca prin admiterea recursului ar fi necesara modificarea tabelului de creante ori a planului de reorganizare, legiuitorul a prevazut ca singur remediu modificarea planului de reorganizare, potrivit disp. art. 101, alin. 5 din Legea nr. 85/2006.

Avand in vedere considerentele de mai sus, judecatorul sindic a respins cererea de prorogare a discutarii confirmarii planului de reorganizare a debitoarei SC Lipomin SA.

Cu privire la cererea creditoarei SC N.R.S.E. SRL, judecatorul sindic a constatat ca cererea creditoarei a fost intemeiata pe motive si argumente care au mai fost analizate de judecatorul sindic in cadrul procedurii de solutionare a cererii in anularea Hotararii Adunarii Creditorilor din 04.10.2012, motiv pentru care nu a mai insistat asupra acesora, judecatorul sindic mentinandu-si opiniile expuse in sentinta civila nr. 903/CC/19.11.2012 pronuntata in dosarul Tribunalului Arad nr. 5383/108/2011/a6.

S-a remarcat doar ca aceasta creditoare se afla in eroare evidenta atunci cand face aprecieri cu privire la neindicarea resurselor de finantare, desi singura se contrazice cand afirma ca acestea sunt totusi incluse in plan; in plus, face o confuzie intre cele doua modalitati de finantare prevazute in plan, prima, pentru plata creditorilor bugetari in termen de 30 de zile, din resurse proprii obtinute in procesul economic zilnic pe care debitoarea SC L. SA l-a avut de la data deschiderii procedurii pana in prezent, obtinand resurse suficiente atat pentru achitarea creantelor bugetare, cat si pentru plata cheltuielilor de procedura, al doilea referitoare la cooptarea de investitori care sa doreasca si sa detina resursele necesare finantarii planului de reorganizare si platilor cuprinse in plan.

S-a mentionat ca singura chestiune noua, neanalizata de judecatorul sindic se refera la dispozitia din Planul de reorganizare legata de gasirea investitorilor mai sus mentionati.

Astfel, potrivit disp. art. 95, alin. 7 din Legea nr. 85/2006 “Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, planul propus de creditori poate prevedea modificarea, fara acordul statutar al membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului, a actului constitutiv”.

Potrivit Legii nr. 31/1990 si Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comertului, modificarile actului constitutiv pot fi variate, inclusiv cu referire la modificarea capitalului social si al structurii actionariatului.

Legea nr. 85/2006 prevede doar derogarea de la procedura de modificare a actului constitutiv, fara votul actionarilor.
Este adevarat ca alte derogari de la legea societatilor comerciale nu sunt prevazute, insa, analizand planul, respectiv prevederile punctului 7.2.3 din Plan (fila 4315), judecatorul sindic a constatat ca sunt trasate doar cateva principii de baza pe care viitorii actionari cooptati sa le indeplineasca si nu exista nici o excludere din aceasta categorie pentru actionarii existenti deja in societate cum eronat a sustinut creditoarea SC N.R.S.E. SRL.

Este adevarat insa si ca misiunea de gasire a investitorilor a fost data initiatorilor planului de reorganizare si practicianului in insolventa, insa acest fapt nu prejudiciaza in nici un fel nici pe actionarii prezenti, nici pe creditori. Mai mult, bancile care au construit planul de reorganizare, practicianul in insolventa, detin experienta in analizarea potentialilor investitori, experienta care rezida chiar din activitatea lor de baza, astfel ca masura este cu atat mai mult benefica. Nu in ultimul rand, interesul ca investitorii sa fie cat mai competitivi rezida chiar din valoarea creantelor acestor creditori, creante pe care au interesul sa le acopere si sa nu le piarda.

De altfel, SC N.R.S.E. SRL nici nu invoca un eventual prejudiciu, ci a facut referire subiectiva doar la credinta sa proprie ca planul nu are cum sa fie indeplinit, fara a aduce nici un argument real, argumentat si dovedit, singura sa preocupare fiind legata doar de procedura de la Registrul Comertului, desi planul se va intinde pe o perioada lunga de timp si doar plata creditorilor bugetari in termen de 30 de zile este prevazuta ca plata imediata, fara legatura cu procedura instituita de art. 95, alin. 7 din Legea insolventei, deoarece fondurile necesare primelor plati in termen de 30 de zile de la data confirmarii planului exista deja.

Mai mult, in Planul de reorganizare nici nu este prevazut un termen pentru modificarea actului constitutiv sau de gasire a noilor investitori.

Avand in vedere cele de mai sus, judecatorul sindic a constatat ca toate aceste argumente sunt neintemeiate, voit eronate, avand ca scop tergiversarea reorganizarii debitoarei, astfel ca nu le-a putut retine ca si argumente pentru a recurge la un alt practician in insolventa care sa explice judecatorului sindic ceea ce este foarte clar deja.

Potrivit disp. art. 101 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 „Judecatorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului in termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de catre administratorul judiciar a procesului-verbal al adunarii creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician in insolventa sa isi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, inainte de confirmarea lui.”

Judecatorul sindic a constatat ca argumentele aduse de creditoare si analizate deja nu sunt de natura a induce credinta ca planul de reorganizare nu ar fi realizabil.

Dimpotriva, din studiul acestui plan, s-a constatat ca acesta cuprinde o serie de elemente clar explicitate si argumentate, cu sume clar prevazute in plan care sa fie folosite in realizarea planului, singurul punct inca necert fiind legat de viitorii investitori, insa procedura de gasire a acestora va incepe doar dupa confirmarea planului.

S-a retinut ca astfel cum rezulta din raportul de evaluare, activele debitoarei sunt importante valoric si doar acestea ar putea sa acopere cea mai mare parte a datoriilor. In plus, activitatea SC L. SA este una rentabila, iar ajungerea societatii in starea de a recurge la planul de reorganizare se datoreaza pe de o parte crizei financiare mondiale, pe de alta parte, proastei inspiratii de a se asocia cu SC C. SA care a ajuns in stare de insolventa pentru motive care nu pot fi analizate in cadrul procedurii de fata, dar si retehnologizarii aproape complete a liniei de productie a SC L. SA in aceeasi perioada pentru care a contractat credite in derulare. Toate acestea au ingreunat platile fata de creditorii proprii, astfel cum rezulta din Raportul de cauze intocmit de catre administratorul judiciar, potrivit disp. art. 59 din Legea insolventei.

Prin urmare, nu prostul management a dus societatea in atare situatie, ci o serie de factori externi care s-au nascut in aceeasi perioada, astfel ca viabilitatea planului de reorganizare nu are nici un motiv sa fie pusa la indoiala, cu atat mai mult cu cat acesta a fost intocmit de bancile cu o experienta mare in analiza si aprecierea activitatii economice a firmelor, cu prudentialitatea specifica.

Avand in vedere toate aceste argumente, precum si argumentele expuse de creditorul din Olanda, de administratorul judiciar si de cel special, in numele SC L. SA, judecatorul sindic a constatat ca opinia proprie asupra valabilitatii planului nu are nevoie de o opinie suplimentara pentru consolidare sau infirmare, fiind suficiente argumentele din plan si din Raportul de cauze, astfel ca a respins cererea privind desemnarea unui alt practician care sa-si spuna opinia in cauza de fata.
Pentru ca un plan sa fie confirmat, este necesar ca judecatorul sindic sa analizeze anumite conditii, prevazute de asemenea in art. 101, alin. 1, lit. A-E din Legea nr. 85/2006.

S-a mentionat ca Planul a fost votat de toate cele trei categorii de creditori inscrise in tabelul de creante al debitoarei SC L. SA, respectiv de creditorii garantati, de creditorii bugetari si de creditorii chirografari, contand votul majoritatii acestora.
S-a retinut ca nu exista creante bugetare defavorizate in conditiile in care planul de reorganizare prevede plata creditorilor bugetari in 30 de zile de la confirmarea planului, iar resursele necesare acestei plati exista deja, fiind obtinute din activitatea proprie curenta a SC L. SA.

Fiecare dintre creditorii chirografari care, in conceptia legii sunt defavorizati daca nu primesc o plata a creantelor lor de 100%, primesc acelasi procent de creanta, prin urmare nu exista discriminare intre acestia si deci se bucura de un tratament corect si echitabil. Aceasta categorie de creditori primeste mai mult decat in caz de faliment, situatie in care, potrivit planului, nu primeau nimic din creanta.

Planul respecta in totalitate prevederile art. 95 din Legea insolventei, in sensul ca indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor, cuprinde programul de plata a creantelor, nu depaseste 3 ani de la data confirmarii sale.

De asemenea, planul mentioneaza categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii; tratamentul categoriilor de creante defavorizate; daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic,  vor fi descarcati de raspundere; ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa calculata  la data propunerii planului.

Judecatorul sindic a mai constatat ca planul specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, astfel cum acestea au fost prevazute la art. 95, lit. A-L din Legea nr. 85/2006, precum si modificarea actului constitutiv, prin gasirea de noi investitori.

Avand in vedere cele de mai sus, in baza disp. art. 101, alin. 1 din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic a confirmat planul de reorganizare al SC L. SA admis prin votul tuturor celor trei categorii de creditori, potrivit Hotararii Adunarii Creditorilor din 04.10.2012 si a dispus inceperea aplicarii acestui plan sub supravegherea administratorului judiciar.

Impotriva sentintei civile nr. 3222/10 decembrie 2012 si a incheierii de sedinta din data de 3 decembrie 2012, pronuntate de Tribunalul Arad in dosarul nr. 5383/108/2011/a7 a declarat recurs creditoarea S.C. N.R.S.E. S.R.L. Bucuresti, solicitand, in principal, casarea acestora si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, iar in subsidiar, modificarea sentintei recurate in sensul respingerii cererii de confirmare a planului de reorganizare, pentru urmatoarele motive:
Cu privire la casarea sentintei si incheierii recurate, se arata ca instanta s-a pronuntat asupra confirmarii planului de reorganizare, desi aceasta cerere nu a fost pusa in discutia contradictorie a partilor.

Desi din cuprinsul incheierii rezulta ca instanta ar fi dat cuvantul si ca partile ar fi pus concluzii asupra confirmarii planului, acest aspect nu s-a intamplat, instanta ramanand in pronuntare exclusiv asupra celor doua cereri mai sus mentionate si amanand pronuntarea pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise cu privire la acestea.

Avand in vedere cele de mai sus, precum si ca instanta a incalcat dreptul la aparare al partilor prin faptul ca nu a pus in dezbaterea contradictorie cererea de confirmare a planului, in opinia creditoarei recurente, sentinta de confirmare a planului se impune a fi casata si trimisa cauza spre rejudecare la instanta de fond pentru ca partile sa poata pune concluzii pe cererea de confirmare a planului.

Referitor la petitul subsidiar de modificare a sentintei in sensul respingerii cererii de confirmare a planului de reorganizare, s-a aratat ca sentinta recurata este nelegala atat prin prisma solutiilor date cu privire la cererile recurentei de prorogare a discutarii confirmarii planului de reorganizare si de desemnare a unui practician care sa isi spuna parerea referitoare la viabilitatea planului, cat si a confirmarii planului de reorganizare datorita urmatoarelor aspecte:

Planul de reorganizare nu prevede sursele de finantare pentru acoperirea creantelor care sunt propuse a fi achitate. Recurenta s-a referit la lipsa posibilitatilor reale de procurare a surselor de finantare si nu la mentiunile care se regasesc in plan referitoare la insiruirea acestor surse.

Cu privire la nelegalitatea respingerii cererii de desemnare a unui practician in insolventa, creditoarea recurenta a aratat ca modalitatea juridica prin care se doreste procurarea surselor de finantare este una nesustenabila si nelegala, avand in vedere ca se propune reducerea capitalului social la 0 urmata de majorarea acestuia la valoarea de 25.000 euro ca urmare a aportului a doi noi investitori. S-a mentionat ca desi art. 95 alin. 7 din Legea nr. 85/2006 prevede ca planul propus de catre creditori poate prevedea modificarea fara acordul asociatilor/actionarilor existenti a actului constitutiv, aceasta derogare este de stricta interpretare si are menirea de a permite creditorilor care propun plan de reorganizare sa modifice o parte din elementele esentiale ale structurii societatii debitoare. Nicaieri in Legea derogatorie nr. 85/2006 nu se prevede insa ca, in situatia de fata, actionarii existenti nu pot participa la majorarea de capital propusa.

Cu privire faptul ca se impunea prorogarea discutarii confirmarii planului de reorganizare s-au mentionat urmatoarele:
Prin contestatia care a facut obiectul dosarului nr. 5383/108/2011/a4, creditoarea recurenta a contestat tabelul definitiv de creante al debitoarei, sub aspectul mentionarii in tabel a creditorilor garantati. Prin sentinta nr. 2168/08.12.2012 instanta a respins contestatia creditoarei considerand ca tabelul definitiv de creante a fost corect intocmit.

Impotriva acestei sentinte creditoarea a formulat recurs, care urmeaza a fi solutionat de catre Curtea de Apel Timisoara.
Avand in vedere ca exista posibilitatea ca in recurs, sentinta instantei de fond sa fie modificata, planul de reorganizare propus urmeaza sa nu mai corespunda cerintelor legale imperative prevazute in Legea nr. 85/2006.

Referitor la contestatia impotriva adunarii creditorilor prin care a fost votat planul de reorganizare, creditoarea recurenta arata urmatoarele:

Prin actiunea in anulare care a facut obiectul dosarului nr. 5383/108/2011/a6, creditoarea a atacat, pentru motive de nelegalitate, hotararea adunarii creditorilor prin care a fost votat planul de reorganizare al debitoarei S.C. LIPOMIN S.A. Prin sentinta nr. 903/CC/19.11.2012 instanta a respins actiunea in anulare promovata de recurenta, considerand ca hotararea adunarii creditorilor este legala si temeinica.

Impotriva acestei sentinte creditoarea a formulat recurs, care urmeaza a fi solutionat de catre Curtea de Apel Timis. Avand in vedere ca exista posibilitatea ca in recurs, sentinta instantei de fond sa fie modificata, cu consecinta admiterii actiunii in anulare formulate de creditoare si a anularii hotararii adunarii creditorilor prin care a fost votat planul de reorganizare, in conditiile in care hotararea adunarii creditorilor ar fi anulata, se considera – ca efect al nulitatii – ca planul nu a fost niciodata votat de catre creditori; ca votul planului de catre creditori este o conditie premergatoare confirmarii acestuia; ca instanta a prorogat in mod repetat confirmarea planului pana la solutionarea pe fond a actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor prin care a fost votat planul, se apreciaza ca se impunea prorogarea confirmarii planului de reorganizare pana la o data ulterioara solutionarii recursului promovat impotriva sentintei prin care a fost respinsa actiunea in anularea hotararii adunarii creditorilor prin care a fost votat planul de reoganizare.

Referitor la nelegalitatea planului care atrage dupa sine nelegalitatea sentintei prin care acesta a fost confirmat, creditoarea recurenta specifica urmatoarele:

Astfel cum a sustinut si anterior in cuprinsul prezentelor motive de recurs, planul de reorganizare este nelegal si neviabil cel putin datorita argumentelor mai sus mentionate.

In drept, au fost invocate Legea 85/2006 privind procedura insolventei, art. 299 si urm., art. 304 ind. 1 cod proc civ.
Prin notele de sedinta depuse la dosar in sedinta publica din data de 27.02.2013,  debitoarea intimata S.C. L. S.A. prin administrator judiciar KPMG R SPRL a solicitat respingerea ca neintemeiat a recursului formulat de creditoarea S.C. N.R.S.E. S.R.L.

Prin notele de sedinta depuse la dosar in sedinta publica din data de 27.02.2013, intimata creditoare A. II I. C. Netherlands BV a solicitat respingerea recursului declarat de creditoare ca neintemeiat.

Prin concluziile scrise transmise prin fax in data de 03.04.2013, creditoarea recurenta S.C. N.R.S.E. S.R.L. a solicitat, in principal, casarea sentintei si incheierii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, iar in subsidiar, modificarea sentintei recurate in sensul respingerii cererii de confirmare a planului de reorganizare.

Examinand recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispozitiilor art. 304 si art. 3041 din Codul de procedura civila, cat si din oficiu in baza art. 306 alin. 2 din acelasi cod, Curtea constata ca acesta este nefondat si se impune a fi respins, pentru urmatoarele considerente:

Prin intermediul recursului promovat, creditoarea S.C. N.R.S.E. S.R.L. a solicitat casarea hotararilor recurate invocand faptul ca instanta nu ar fi pus in discutia contradictorie a partilor solicitarea de confirmare a Planului de reorganizare a debitoarei SC Lipomin SA.

In subsidiar, creditoarea recurenta S.C. N.R.S.E. S.R.L. a solicitat modificarea sentintei atacate in sensul respingerii cererii de confirmare a Planului de reorganizare a debitoarei SC L. SA, motivat de faptul ca Planul nu ar prevedea sursele de finantare pentru acoperirea creantelor, iar modalitatea juridica de obtinere a surselor de finantare ar fi una neviabila si irealizabila in termenul prevazut in Planul de reorganizare.

Invocand o pretinsa incalcare a dreptului la aparare, creditoarea S.C. N.R.S.E. S.R.L. a apreciat ca sentinta recurata se impune a fi casata, de vreme de judecatorul-sindic nu ar fi pus in discutia partilor cererea de confirmare a Planului de reorganizare al debitoarei.

Dincolo de faptul ca recurenta nu a produs absolut nicio dovada in sustinerea celor afirmate, din simpla lecturare a cuprinsului incheierii sedintei publice din data de 03.12.2012, de amanare a pronuntarii cauzei, rezulta faptul ca partile au pus concluzii, in mod succesiv, asupra cererii de prorogare a confirmarii Planului de reorganizare a debitoarei, cererii privind desemnarea unui practician in insolventa care sa analizeze Planul de reorganizare, precum si cererii de confirmare a acestuia. De altfel, concluziile exprese ale recurentului au fost in sensul neconfirmarii Planului de reorganizare.

In lipsa oricaror probe sau demersuri ale recurentului care sa inlature prezumtia valida a aspectelor retinute conform incheierii recurate, sustinerile nedemonstrate ale creditoarei S.C. N.R.S.E. S.R.L., precum si analiza logica a momentelor procedurale aferente hotararilor recurate, impun concluzia netemeiniciei recursului promovat sub acest aspect.

Referitor la capatul subsidiar al recursului, prin care creditoarea S.C. N.R.S.E. S.R.L. solicita modificarea hotararii recurate in sensul respingerii cererii de confirmare a Planului de reorganizare al debitoarei, Curtea retine urmatoarele:

Prin acest capat de cerere, recurenta a solicitat respingerea cererii de confirmare a Planului, motivand ca sentinta recurata este nelegala prin prisma solutiilor date cu privire la cererile de prorogare a discutarii planului de reorganizare, desemnarea unui practician care sa isi exprime opinia cu privire la viabilitatea planului, cat si cu privire la confirmarea planului de reorganizare cu referire la lipsa surselor de finantare pentru achitarea creantelor care sunt propuse a fi achitate.

Referitor la nelegalitatea respingerii cererii de desemnare a unui practician in insolventa,  se constata ca, potrivit art. 101 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician in insolventa sa-si exprime o opinie cu privire la posibilitatea de realizare a Planului de reorganizare ulterior analizei planului de catre judecatorul sindic desemnat in cauza, insa numai in cazul in care considera necesara aceasta solicitare.

In mod corect judecatorul-sindic a constatat ca opinia proprie asupra viabilitatii Planului de reorganizare al debitoarei SC L. SA, nu are nevoie de o opinie suplimentara pentru consolidare sau infirmare, fiind suficiente argumentele din plan si din Raportul de cauze, astfel ca a respins cererea privind desemnarea unui alt practician care sa-si spuna opinia in cauza de fata.

Curtea retine ca dupa definitivarea Tabelului de creante, creditorii BCR si  E.Bank, in colaborare cu administratorul judiciar KPMG Restructuring SPRL, au propus un Plan de reorganizare cu privire la activitatea debitoarei SC L. SA. Ulterior indeplinirii formalitatilor legale privind depunerea si comunicarea Planului de reorganizare, acesta a fost supus votului creditorilor in cadrul sedintei Adunarii creditorilor din data de 04.10.2012, acesta fiind votat favorabil de toate cele trei categorii de creante din insolventa debitoarei, respectiv creantele garantate, bugetare si chirografare.

Pe cale de consecinta, instanta de judecata a fost in mod legal investita in sensul pronuntarii cu privire la confirmarea Planului de reorganizare al debitoarei.

Asa cum s-a retinut prin sentinta recurata, in cauza au fost indeplinite toate conditiile legale pentru confirmarea Planului de reorganizare, de vreme ce acesta a fost votat favorabil de toate cele trei categorii de creante din insolventa debitoarei, respectiv creantele garantate, bugetare si chirografare, s-a acordat un tratament corect si echitabil creantelor defavorizate si Planul a fost intocmit conform prevederilor art. 95, dispozitiile obligatorii ale textului de lege mentionat regasindu-se in mod corespunzator in continutul Planului de reorganizare.

Dincolo de lipsa vreunui temei legal ori jurisprudential privind solicitarea de prorogare a discutiilor in ceea ce priveste confirmarea Planului de reorganizare, in conditiile in care hotararile judecatorul-sindic sunt executorii, iar legislatia speciala in materie prevede remedii inclusiv pentru situatia in care instantele de control judiciar ar modifica aceste hotarari, solicitarile recurentei vizeaza critici neintemeiate, de natura a conduce la prelungirea in mod nejustificat a perioadei de observatie a debitoarei SC L. SA.

Pentru ca un plan sa fie confirmat, este necesar ca judecatorul sindic sa analizeze anumite conditii, prevazute de asemenea in art. 101, alin. 1 din Legea nr. 85/2006.

Asa cum s-a aratat, Planul a fost votat de toate cele trei categorii de creditori inscrise in tabelul de creante al debitoarei SC L. SA, , contand votul majoritatii acestora, nu exista creante bugetare defavorizate in conditiile in care planul de reorganizare prevede plata creditorilor bugetari in 30 de zile de la confirmarea planului, iar resursele necesare acestei plati exista deja, fiind obtinute din activitatea proprie curenta a SC L. SA.

Fiecare dintre creditorii chirografari care, in conceptia legii sunt defavorizati daca nu primesc o plata a creantelor lor de 100%, primesc acelasi procent de creanta, prin urmare nu exista discriminare intre acestia si deci se bucura de un tratament corect si echitabil. Aceasta categorie de creditori primeste mai mult decat in caz de faliment, situatie in care, potrivit planului, nu primeau nimic din creanta.

Planul a respectat in totalitate prevederile art. 95 din Legea insolventei, in sensul ca indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor, cuprinde programul de plata a creantelor, nu depaseste 3 ani de la data confirmarii sale.

De asemenea, Planul a mentionat categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii; tratamentul categoriilor de creante defavorizate; daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic,  vor fi descarcati de raspundere; ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa calculata  la data propunerii planului.

Asa cum a retinut si judecatorul sindic, Planul a specificat masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, astfel cum acestea au fost prevazute la art. 95, lit. A-L din Legea nr. 85/2006, precum si modificarea actului constitutiv, prin gasirea de noi investitori.

Se mai constata ca legea prevede doar masurile ce pot fi luate cu privire la modificarea actului constitutiv, dar nu impune criterii limitative cu privire la aceste chestiuni dupa cum nu prevede obligativitatea lichidarii bunurilor din patrimoniu in caz de reorganizare ci prevede doar o posibilitate pentru ducerea la indeplinire a unui asemenea plan.
Fata de cele retinute, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul declarat de creditoarea S.C. N.R.S.E. S.R.L. Bucuresti impotriva sentintei civile nr. 3222/10 decembrie 2012 si a incheierii de sedinta din data de 3 decembrie 2012, pronuntate de Tribunalul Arad in dosarul nr. 5383/108/2011/a7.

Citeste si …

 

Scrie un comentariu

0 comentarii pentru acest articol

1 Trackbacks pentru acest articol

Judecatorul sindic nu e obligat sa solicite opinia unui alt practician in insolventa cu privire la planul de reorganizare aprobat de creditori | deBanat.ro - spune realitatea! Says:

[…] aici textul integral al Deciziei Civile nr. 405/06.03.2013, emisă de Curtea de Apel […]

* Nume:
* Email:
Website:
Mesajul tau:
 
Campurile notate cu * sunt obligatorii
 

Piata Avocaturii

PeliFilip a oferit consultanta cu privire la fuziunea companiilor ce detin doua centre comerciale din Bucuresti

Casa de avocatura PeliFilip a oferit consultanta juridica grupului Anchor in proiectul de fuziune a companiilor din cadrul acestuia, care detin si opereaza Bucuresti Mall si Plaza Mall. Procesul a fost gandit ca o fuziune prin absorbtie, in care intregul patrimoniu Plaza Mall a fost transferat catre...

( 0 http://pro-legal.ro/pelifilip-a-oferit-consultanta-cu-privire-la-fuziunea-companiilor-ce-detin-doua-centre-comerciale-din-bucuresti/ )Citeste articolul

Like pe facebook pentru a ne urmari live pe wall-ul tau