DLA PIPER DINU: reusita importanta pentru piata farma cu privire la taxa de claw-back

Biroul de la Bucuresti al firmei internationale de avocati DLA Piper a reusit sa anuleze in instanta, pentru un important producator international de medicamente, sume de peste 30 de milioane de lei pe care, altfel, acesta ar fi fost obligat sa le plateasca ca si taxe de claw-back.

Datorita acestei actiuni, avocatii de la DLA Piper Dinu au reusit, totodata, sa clarifice, 2 (doua) aspecte majore controversate cu care platitorii taxei de claw-back s-au confruntat in practica: (1) care este baza de calcul a taxei si (2) cine sunt platitorii taxei. Solutia instantei este extrem de valoroasa pentru piata farma deoarece reprezinta un reper important in conturarea unei jurisprudente in acest domeniu.

Practic, avocatii de la DLA Piper Dinu au reusit sa convinga judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti sa pronunte, pe data de 22 martie 2013, anularea mai multor notificari de plata a taxei de clawback pe care CNAS le-a emis in baza OUG 104/2009 cu referire la medicamente comercializate in cursul anilor 2010 – 2011.

Despre aceasta solutie, avocatul Radu Balas, coordonatorul practicii de litigii a DLA Piper declara: “Solutia pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, in masura in care va fi adoptata si de alte complete de judecata, poate avea un impact important in piata medicamentelor, avand in vedere ca un numar mare de producatori au atacat, la randul lor, in instanta, notificari similare“.

Doua (2) aspecte majore legate de taxa de clawback, care de-a lungul timpului au facut obiectul mai multor controverse, au fost transate prin solutia Curtii de Apel Bucuresti din 22 martie 2013:

1)         Cine datoreaza taxa de claw-back:

Cu referire la acest aspect, avocatul Radu Balas a sintetizat ca “Sub aspectul clarificarii sferei subiectilor platitori, curtea a retinut ca aceasta cuprinde doar acele entitati care comercializeaza medicamentele direct catre farmacii si spitale, nu si alte entitati implicate pe lantul de productie/distributie, de la detinatorul autorizatiei de punere pe piata si pana la consumatorul final“. Astfel, instanta a stabilit ca subiect platitor al contributiei claw-back este “acel distribuitor angro care vinde medicamente compensate din fonduri publice catre utilizatorii finali (farmacii si spitale)“.

In cazul reclamantului in speta s-a constatat ca acesta nu face parte din sfera subiectilor platitori ai contributiei, intrucat nu a comercializat in mod direct medicamente catre farmacii si spitale, chiar daca acesta a comercializat medicamente pe teritoriul Romaniei catre distribuitorii angro.

2)         Care este baza de calcul a taxei de claw-back:

Avocatul Radu Balas sublinieaza ca, “Din punct de vedere al bazei de calcul a contributiei, curtea a confirmat integral argumentatia noastra, admitand ca in baza de calcul la care se aplica procentul de contributie claw-back se includ doar sumele efectiv compensate in sistemul de asigurari de sanatate, si nu toate vanzarile de medicamente realizate de subiectul platitor“, spune Radu Balas. Motivarea Curtii de Apel Bucuresti precizeaza: “contributia poate fi considerata drept justificata si proportionala numai avand in vedere reglementarea speciala a medicamentelor care beneficiaza de decontare din partea sistemului public de asigurari de sanatate“, si concluzioneaza ca “aceasta implica faptul ca aceasta contributie poate fi aplicata doar sumelor efectiv rambursate de catre CNAS“.

Este important de stiut ca, in speta in discutie, instanta a constatat si nelegalitatea notificarilor de plata pe considerente de forma, unul dintre elementele importante retinut de instanta fiind acela ca notificarile nu contin valoarea nominala a contributiei, iar o valoare exprimata sub forma de procent sau suma estimativa nu poate naste o obligatie valabila din punct de vedere juridic, obligatia nefiind determinata cu privire la intinderea sa.

Obtinerea acestei solutii judecatoresti este rezultatul unei munci de echipa, o echipa multidisciplinara de avocati din cadrul DLA Piper Dinu, din care au facut parte Livia Constantinescu si Alina Lacatus (din practica de Life Sciences), respectiv Daniela Bistrae si Radu Balas (din practica de Litigii).

Despre DLA Piper:

DLA Piper este o firma internaţionala de avocatura cu 4,200 avocaţi localizati in peste 30 de ţari din Europa, Statele Unite ale Americii, Asia-Pacific si Orientul Mijlociu, care ofera servicii de asistenta juridica clienţilor sai din intreaga lume. Biroul din Bucuresti al DLA Piper a fost infiintat in noiembrie 2008 si asigura servicii avocatiale si consultanta fiscala prin intermediul unei echipe de 36 de avocati si consultanti.

Sursa foto