Stiri si informatii juridice – Pro-Legal.ro
Pro Legal

Desfiintarea postului nu impiedica reintegrarea salariatului insa angajatorul poate dispune o noua concediere

Prin Decizia nr. 2278 din 29 noiembrie 2012, Curtea de Apel Galati a retinut ca desfiintarea postului nu impiedica reintegrarea salariatului pe postul avut anterior conform hotararii judecatoresti. Cu toate acestea, societatea il poate concedia din nou pe salariat, in urma desfiintarii postului respectiv.

Mai jos este redat, in extras, textul Deciziei nr. 2278/29.11.2012 a Curtii de Apel Galati:

“Prin sentinta civila nr. 1151/28.05.2012 Tribunalul Galati a respins ca nefondata actiunea civila formulata de contestatoarea M.E.I., in contradictoriu cu intimata SC NC SRL.

Prin cererea formulata, contestatoarea M.E.I. a solicitat, in contradictoriu cu intimata, anularea dispozitiei de reintegrare nr. 23, dar si a deciziei de concediere nr. 24, ambele emise in aceeasi data, respectiv 30.01.2012, reintegrarea in functia avuta anterior, obligarea la plata drepturilor salariale de la momentul concedierii pana la momentul reintegrarii efective, sume indexate cu rata inflatiei la momentul platii, plata unei penalitati de 0,5% pe zi de intarziere, pana la reintegrarea efectiva, precum si plata cheltuielilor de judecata.

Motivandu-si in fapt cererea, a aratat ca masura dispusa de intimata este nelegala, ca nu s-au respectat dispozitiile hotararii judecatoresti care obligau pe angajator la reintegrare, chiar daca acest lucru insemna repunerea in fiinta a vechii structuri organizatorice a societatii prin reinfiintarea postului. A mai aratat ca reintegrarea a fost fictiva si ca parata a eludat punerea in executare, intocmai, a celor statuate irevocabil de catre instantele judecatoresti.

In drept, a invocat dispozitiile art. 78, art. 278 si art. 289 C.muncii.

Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata, pentru urmatoarele considerente:

Contestatoarea a fost salariata unitatii incepand cu 10.10.2007 si pana la data de 25.02.2011, cand a fost emisa decizia de concediere nr. 14/3.02.2011.

Ulterior, decizia de concediere a fost contestata in instanta si, in final, anulata, dispunandu-se reintegrarea contestatoarei pe postul detinut anterior.

A aratat ca, in baza dispozitiilor hotararii judecatoresti (executorii), societatea a efectuat demersuri pentru contactarea contestatoarei si incunostintarea acesteia despre situatia organizatorica actuala, si anume desfiintarea postului, dar si pentru rezolvarea situatiei pe cale amiabila.

A mai aratat ca a respectat toate prevederile legale aplicabile in materia concedierii, ca desfiintarea postului ocupat de contestatoare a fost efectiva, postul fiind suprimat din structura angajatorului, neregasindu-se in organigrama societatii, singura solutie pe care a avut-o la dispozitie fiind emiterea unei noi decizii de concediere.

Analizand si coroborand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Angajatorul a depus la dosar hotararea adunarii generale a asociatilor, planul de restructurare a activitatii societatii, organigrama anterioara si ulterioara, inscrisuri cu care angajatorul a facut dovada ca desfiintarea postului in discutie s-a impus pentru depasirea dificultatilor economice cu care s-a confruntat societatea, pentru recuperarea pierderilor inregistrate ca urmare a scaderii importurilor, exporturilor, cu consecinta reducerii veniturilor, a imposibilitatii acoperirii costurilor de exploatare, pentru asigurarea eficientei masurilor de reorganizare.

Tribunalul a constatat ca intimata a respectat toate prevederile legale aplicabile in materia concedierii, ca desfiintarea postului ocupat de contestatoare a fost efectiva, postul fiind suprimat din structura angajatorului, neregasindu-se in organigrama societatii, singura solutie pe care a avut-o la dispozitie fiind emiterea unei noi decizii de concediere.

Decizia de concediere s-a comunicat salariatei in scris si contine toate elementele prevazute de art. 76 din Legea nr. 53/2003 in mod obligatoriu: a) motivele care determina concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective; d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile dispozitiilor art. 64 C.muncii. Potrivit Deciziei nr. 6/2011 a I.C.C.J., art. 76 lit. d) C.muncii nu se aplica in cazul contestatoarei.

Aceasta desfiintare este reala si dovedita cu organigrama valabila dupa data de 1.08.2011 din care rezulta ca in cadrul societatii nu mai exista postul ocupat de catre contestatoare. Ca urmare, desfiintarea locului de munca a fost serioasa si efectiva.

Eficientizarea activitatii, inclusiv prin desfiintarea unor locuri de munca, este un atribut exclusiv al angajatorului care nu poate fi cenzurat de instanta.

Art. 65 alin. (1) C.muncii prevede un caz de concediere care este exterior persoanei salariatului, generat de dificultatile economice si de diminuarea activitatii angajatorului.

Acest text este in concordanta cu art. 24 lit. a) din Carta sociala europeana revizuita, care prevede posibilitatea concedierii salariatilor „pentru un motiv intemeiat legat de aptitudinea sau conduita acestora, ori de cerintele de functionare a intreprinderii, a institutiei sau serviciului”.

In cauza nu s-a dovedit ca parata ar fi efectuat angajari pe posturi similare cu cel ocupat de reclamanta.

Cauza care a stat la baza acestei decizii a fost reala, adica obiectiva, deoarece angajatorul are interesul si obligatia sa ia acele masuri pe care le considera necesare pentru eficientizarea activitatii sale si care sa previna existenta unor pierderi financiare.

In ceea ce priveste decizia de reintegrare, s-au retinut urmatoarele:

Se constata ca, data fiind dispozitia instantei de judecata in sensul anularii deciziei de concediere si al reintegrarii contestatoarei pe postul detinut anterior, partile au fost repuse in situatia anterioara, considerandu-se ca reclamanta nu si-a pierdut calitatea de salariat, iar contractul individual de munca incheiat de parti a subzistat pe toata aceasta perioada, producandu-si in continuare efectele juridice.

Prin urmare, raporturile de munca dintre parti au subzistat in perioada ulterioara datei de 25.02.2011, reclamanta a fost neintrerupt salariata societatii, contractul de munca initial a fost in fiinta, pana 28.02.2012, calitatea de angajat fiindu-i recunoscuta pe toata perioada 2007-2012.

Prin urmare, existand continuitate in derularea raporturilor de munca, tribunalul nu a apreciat necesara emiterea unei decizii de reintegrare, nicio dispozitie legala neimpunand existenta acesteia.

Contestatorului nu trebuie sa i se emita o decizie de reintegrare pentru a i se recunoaste calitatea de salariat, hotararea judecatoreasca fiind suficienta pentru lamurirea situatiei salariatului.

Este adevarat ca in practica multor societati exista cutuma de a se emite astfel de dispozitii de reintegrare, insa acestea au caracterul unui act intern, administrativ, fara semnificatie juridica, cu atat mai mult cu cat o astfel de decizie cuprinde in general informatii nereale.

Spre exemplu, in prezenta decizie, nu exista posibilitatea legala ca salariata sa fie reintegrata la data de 30.01.2012, intrucat, date fiind dispozitiile hotararii judecatoresti, dar si prevederile legislatiei muncii, aceasta nu si-a pierdut calitatea de salariat in februarie 2011, ci abia in februarie 2012, contractul de munca initial si-a produs in continuare efectele, nefiind posibila o „reintegrare” la o data cand contractul este inca in fiinta.

Prin urmare, cum emiterea unei dispozitii de reintegrare nu este necesara, apararea contestatoarei privind identitatea intre datele emiterii celor doua decizii contestate nu prezinta relevanta.

Pentru motivele expuse, a constatat ca in cauza nu s-a dovedit nerespectarea dispozitiilor legale de catre angajator si in consecinta nu exista motive pentru interventia instantei in sensul anularii deciziilor contestate in cauza, motiv pentru care s-a respins actiunea ca nefondata.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs contestatoarea, criticand solutia instantei de fond ca netemeinica si nelegala. A invederat, in esenta, urmatoarele motive de recurs:

-  instanta de fond a facut o analiza partinitoare a probelor de la dosar, nu a indicat temeiul de drept in hotarare, pronuntand o solutie nelegala cu incalcarea flagranta a tezelor 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9 din art. 304 C.proc.civ.;

-  instanta nu a fost alcatuira conform prevederilor legale, dand hotararea alti judecatori decat cei care au participat la dezbateri;

-  completul nu a fost alcatuit dintr-un judecator si doi asistenti judiciari, ci din doi judecatori, asistentii judiciari aflandu-se in concediu de odihna;

-  din motivarea hotararii nu rezulta ca cei doi asistenti judiciari au participat la judecata;

-  este inadmisibil a se retine prin sentinta civila nr. 1505/10.08.2011 ca se impune reintegrarea pentru ca, mai apoi, in luna mai 2012, sa se constate ca nu mai exista postul in organigrama, desi, chiar si acum, societatea functioneaza cu postul sau de comisionar vamal ocupat de alta persoana;

-  instanta nu analizeaza de ce a fost repusa efectiv in situatia anterioara contestatoarea;

-  instanta nu motiveaza si nu face referiri la sustinerile contestatoarei, prin aceasta refuzandu-i-se contestatoarei dreptul la un proces echitabil.

Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor de recurs invocate de recurent, cat si sub toate aspectele de fapt si de drept, in conformitate cu dispozitiile art. 304′ C.proc.civ., Curtea apreciaza ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:

Contestatoarea M.E.I. a contestat decizia de reintegrare nr. 23/30.01.2012 si decizia de concediere nr. 24/30.01.2012 pe motiv ca:

-  decizia de reintegrare nu i-a fost comunicata;

-  trebuia incheiat un nou contract individual de munca si abia mai apoi putea fi din nou concediata;

-  reintegrarea trebuia a se face cu acordul partilor, iar ea nu si-a dat un astfel de acord;

-  desfiintarea postului nu poate fi impediment la reintegrare in temeiul hotararii definitive si irevocabile.

Decizia de reintegrare nr. 23/30.01.2012 a fost emisa ca urmare a sentintei civile nr. 1505/10.08.2011 pronuntata de Tribunalul Galati in dosarul nr. 2047/121/2011 prin care s-a constatat nulitatea absoluta a deciziilor nr. 12/28.01.2011 sinr. 14/03.02.2011.

Decizia de reintegrare nr. 24/30.01.2012 a fost emisa in aceeasi zi, dupa reintegrarea dispusa prin decizia nr. 23/2012, conform art. 65 Cmuncii, pe motiv ca postul ocupat de salariata s-a desfiintat.

Societatea-angajatoare din acest punct de vedere, al reintegrarii, a procedat corect, reintegrand-o pe contestatoare chiar daca postul nu mai figura in organigrama, tocmai in executarea sentintei civile nr. 1505/2011 a Tribunalului Galati ramasa irevocabila. Nu este retinuta sustinerea contestatoarei ca reintegrarea este nelegala pentru ca era fictiva pentru ca in acest mod trebuia sa procedeze intimata pentru respectarea hotararii judecatoresti pronuntata, ramasa irevocabila.

Referitor la criticile concrete de nelegalitate aduse de recurenta prin cererea de recurs, se constata ca acestea sunt nefondate.

Astfel, din considerentele hotararii si din actele aflate la dosar nu rezulta in ce fel a facut instanta de fond o analiza partinitoare a probelor de la dosar.

Instanta a indicat toate argumentele care au dus la formarea convingerii sale cu suficienta claritate si a indicat temeiul de drept in cuprinsul hotararii.

Instanta a fost corect alcatuita si in completul de judecata care a pronuntat hotararea au intrat aceiasi judecatori ce au fost si la dezbateri. Pentru asistentii judiciari, aflati in concediu de odihna la data redactarii hotararii (6.07.2012) a semnat presedintele instantei de fond, conform art. 261 alin. (2) C.proc.civ. Aceasta insa nu inseamna ca presedintele instantei a participat la pronuntarea hotararii, ci doar ca cei care au pronuntat hotararea, in speta cei doi asistenti judiciari, se afla in imposibilitate de a semna hotararea. Solutia era pronuntata in dosar din 28.05.2012, iar minuta este semnata de toti membrii completului de judecata care au participat si la dezbateri, asa cum rezulta din incheierea de sedinta din 21.05.2012.

Nu este inadmisibil a se retine prin sentinta civila nr. 1505/10.08.2011 a Tribunalului Galati ca se impune reintegrarea si mai apoi, in mai 2012, sa se constate ca s-a desfiintat postul.

In primul rand este vorba de momente diferite, s-a desfiintat postul dupa cateva luni. Nimic nu impiedica societatea sa desfiinteze postul ocupat de salariata sa, chiar daca anterior aceeasi salariata s-a mai judecat cu unitatea.

Pe fondul cauzei, cu privire la faptul ca desfiintarea nu ar fi una reala si efectiva, recurenta nu a adus nicio critica si nici nu a contestat situatia de fapt retinuta de instanta de fond.

Nu este retinuta sustinerea recurentei ca si la aceasta data exista un post de comisionar vamal, pentru ca din actele de la dosar rezulta ca au fost transformate toate posturile de comisionari vamali in agenti expeditii internationale.

De asemenea, se retine ca, privitor la ultimul motiv de recurs al contestatoarei, instanta de fond a facut referire in considerentele hotararii la toate argumentele necesare sa justifice hotararea pronuntata. Instanta nu este tinuta a raspunde partilor la fiecare propozitie a acestora, ci doar la cele ce au relevanta cat de mica si sunt in legatura cu cauza.

Constatand ca toate criticile recurentei sunt neintemeiate, conform art. 312 C.proc.civ. urmeaza a respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea M.E.I. impotriva sentintei civile nr. 1151/28.05.2012 a Tribunalului.”

Scrie un comentariu

* Nume:
* Email:
Website:
Mesajul tau:
 
Campurile notate cu * sunt obligatorii
 

Piata Avocaturii

Tuca Zbarcea & Asociatii Tax despre strategia fiscala pentru dezvoltare sectoriala

Tuca-Zbârcea-si-Asociatii

Alexandru Cristea, Tax Partner in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii Tax a atras atentia, intr-o conferinta organizata de Ziarul Financiar, ca utilizarea in mod eficient a unor parghii fiscale va putea incuraja dezvoltarea unor sectoare-cheie pentru Romania. Reglementarile in materie fiscala, dar mai...

( 0 http://pro-legal.ro/tuca-zbarcea-asociatii-tax-despre-strategia-fiscala-pentru-dezvoltare-sectoriala/ )Citeste articolul

Like pe facebook pentru a ne urmari live pe wall-ul tau